Mecanismul taxei clawback va fi modificat în două etape, urmând ca, în primă fază, bugetul Casei de Sănătate destinat consumului de medicamente să fie indexat cu rata inflației, iar, în a doua etapă, să fie revizuită formula de calcul a contribuției, a anunțat, la Profit Health.forum, Augustus Costache, purtător de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Aducerea bugetului la zi, prin actualizarea cu rata inflației, este considerată benefică de industria farma, întrucât ar lăsa o sumă mai redusă (diferența dintre consumul de medicamente și bugetul CNAS) care trebuie colectată de la producători prin taxa clawback, în timp ce producătorii de medicamente generice, mai ieftine, cer insistent și modificarea mecanismului taxei pentru a diminua povara disproporționată pe care o suportă.
Conferința a fost organizată cu sprijinul AbbVie, Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente - ADEM, Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România - ADRFR, Bondoc&Asociații și Grupul Monza România, cărora le mulțumim pentru participare
Conferința a fost transmisă în direct pe Profit TV, putând fi văzută și AICI.
Sistemul public de sănătate acoperă doar o parte a costurilor consumului de medicamente dintr-un an, sumă rămasă nemodificată din 2012.
"La ora actuală lucrăm într-un ritm accelerat, împreună cu reprezentanții ministerelor Sănătății și Finanțelor, precum și cu cei ai industriei farmaceutice (APMGR, ARPIM, PRIMER) pentru a definitiva mai multe variante de mecanism clawback, care vor fi prezentate Guvernului. S-a ajuns deja la o concluzie, și anume ca modificarea mecanismului clawback să se facă în două etape. Într-o primă etapă se va corecta bugetul de referință, suma de la care începe calculul contribuției, prin indexarea cu rata inflației și aducerea la nivelul anului 2018, urmând ca pe viitor să existe și o modalitate de actualizare automată a acestui buget, iar într-o a doua etapă va fi revizuit mecanismul propriu-zis, formula de calcul a contribuției", a anunțat Augustus Costache.
Taxa clawback a fost introdusă în 2009 ca o măsură temporară, în contextul crizei financiare, și a afectat exclusiv producătorii de medicamente. Aceștia trebuie să achite diferența dintre cât are CNAS buget pentru decontări într-un an și cât decontează efectiv pentru medicamente. Până în prezent nu s-a renunțat însă la această taxă în pofida caracterului temporar cu care a fost introdusă, iar bugetul CNAS nu a fost majorat de mulți ani.
Producătorii de medicamente au achitat în primele șase luni ale anului 1,22 miliarde de lei în contul taxei clawback, potrivit informațiilor Profit.ro, cu 90 de milioane de lei (8%) mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut. În pofida acestei majorări, totalul este cu 250 de milioane de lei sub ceea ce estima Guvernul pentru primul semestru. Pentru întreg anul, Guvernul anticipa, la mijlocul anului, colectarea a 2,81 miliarde de lei din taxa clawback.
Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a făcut în mod repetat apel către Ministerele Sănătății și Finanțelor pentru introducerea taxei clawback diferențiate în funcție de preț, arătând că modul actual de calcul pune o presiune nejustificat de mare pe medicamentele ieftine, producătorii fiind puși în situația de a le scoate de pe piață pentru a nu le fabrica în pierdere.
Reprezentații APMGR susțin că, în anii următori, peste 2.300 de medicamente generice utilizate de peste 8,5 milioane de pacienți vor dispărea din cauza faptului că producătorii nu își vor mai permite să plătească costurile de producție. APMGR atrage atenția că 60% din acestea sunt medicamente sub 25 de lei, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienți și, în marea lor majoritate, fabricate în România.
