În anul centenarului Marii Unirii, România are cu ce să se mândrească chiar și în domeniul sănătății, cu personalități din trecut, cum ar fi Nicolae Paulescu, Victor Babeș, Ioan Cantacuzino și George Emil Palade, a declarat consilierul prezidențial pe probleme de sănătate, Loreta Păun. Aceasta a atenționat însă, la Profit Health.forum, că, anul următor, România preia președinția Consiliului UE în contextul unor probleme importante nerezolvate, printre care infecțiile nosocomiale și rata ridicată de îmbolnăviri de tuberculoză, dar ar putea avea și o oportunitate, aceea de a dezvolta turismul medical din țară.
Conferința este organizată cu sprijinul AbbVie, Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente - ADEM, Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România - ADRFR, Bondoc&Asociații și Grupul Monza România, cărora le mulțumim pentru participare
Conferința este transmisă în direct pe Profit TV, putând fi văzută și AICI.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Este anul centenarului Marii Unirii și cred că este momentul, în egală măsură, să evocăm trecutul, pentru că medicina românească are cu ce se mândri. Aș aminti rapid numele care îmi vin în minte, Nicolae Paulescu - descoperitorul insulinei, profesorul Parhon - a scris prima carte pe endocrinologie, Victor Babeș și Ioan Cantacuzino - personalități de necontestat în domeniul endocrinologiei și, de ce nu, George Emil Palade - primul român care a primit un premiu Nobel pentru medicină, încheind, cred, deși lista ar putea să continue, cu Ana Aslan - pentru că ne-a transmis ideea tinereții fără bătrânețe. Anul 2018 ar trebuie să fie și un an al predicțiilor pentru viitor, un an în care trebuie să ne întrebăm cum vrem să arate România pest încă 100 de ani și cum vrem să arate domeniul sănătății astăzi și pentru generațiile care vor veni", a spus Loreta Păun.
De la 1 ianuarie, România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar pe zona sănătății, temele, asumate la nivel național, sunt imunizarea, rezistența la antibiotice, ehealth, accesul pacienților la terapie și mobilitatea pacientului.
Oportunitate - turism medical în anumite domenii
Chiar dacă un număr mare de persoane pleacă din țară pentru a se trata, România are o oportunitate de a-și dezvolta propriul domeniu de turism medical, pentru tratamente stomatologice, geriatrice, balneare și chiar pentru servicii de chirurgie.
"M-am gândit că este o oportunitate deosebită pentru România de a deveni, la rândul ei, o destinație de turism medical, pentru că România are ce oferi pacienților din Europa, din străinătate, are echipe medicale bine pregătite, are zone de dezvoltare, inclusiv pe zona infrastructurală, foarte bune, există specialități, de la zona stomatologică la cea a geriatriei, de la balneologie până la chirurgie de înaltă clasă", a declarat consilierul prezidențial.
Prezent la eveniment, purtătorul de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Augustus Costache, a declarat că, în ultimii ani, CNAS a decontat pentru serviciile medicale accesate de români în afara țării în jur de 500 de milioane de euro, în timp ce suma de primit pentru pacienții străini care se tratează în România este doar de aproximativ 15 milioane de euro.
Turismul medical include, pe lângă serviciile decontate de casele de asigurări, și pe cele care nu sunt decontate, cum ar fi cele stomatologice.
România preia președinția Consilului UE, dar are niște probleme
Consilierul prezidențial a atras atenția că România continuă să se confrunte cu deficiențe grave în domeniul sănătății, fiind printre statele UE cel mai grav afectate de probleme cum sunt rujeola, tuberculoză, hepatită B și C saiu infecții nosocomiale.
"Epidemia de rujeolă tinde să se diminueze, dar este cea mai mare epidemie de rujeolă cu care România s-a confruntat în ultimii ani și care a dus la un număr record de decese. Să nu uităm că există și alte boli infecțioase la care România este în top. De exemplu, România are cea mai mare rată de îmbolnăviri de tuberculoză și peste o treime din cazurile de tubercolză multirezistentă la medicație, în special la tineri. Să nu uităm că România are o povară deosebită pe hepatite, fie că vorbim de hepatita B sau de C. Este adevărat că în ultimii ani au fost făcute eforturi deosebite pentru a ține sub control și pentru a limita această epidemie, dar încă ne confruntăm cu cazuri grave. Să nu uităm că infecțiile nosocomiale și rezistența antimicrobiană sunt probleme pe care România nici măcar nu le recunoaște, dar chiar și la cifrele raportate ne aflăm printre primele țări din UE. Sunt teme care, dacă sunt abordate cu responsabilitate, ar putea rezolva multe dintre problemele din România", a atras atenția Loreta Păun.
Printre proiectele la care România ar trebui să lucreze anul următor, în timpul mandatului la președinția Consiliului UE, Loreta Păun a menționat sistemul european de verificare a medicamentelor, un mecanism care ar trebui să împiedice intrarea pe piață a medicamentelor falsificate.
