Economiști șefi din bănci, președintele Consiliului Fiscal, reprezentanți ai Guvernului și ai mediului de business vor analiza principalii indicatori macroeconomici ai României și țintele fixate pentru aceștia prin bugetul de stat la evenimentul premium News.ro “Perspectivele macroeconomice și fiscale ale României pe 2024”, care va avea loc joi, 7 martie, începând cu ora 9.00.
În prima parte a evenimentului, consacrată temelor macroeconomice, vor lua cuvântul:
- DANIEL DĂIANU – Președintele Consiliului Fiscal
- CIPRIAN DASCĂLU - Economist Șef, Banca Comercială Română
- FLORIAN LIBOCOR - Economist Șef, BRD Groupe Société Générale
- IONUȚ DUMITRU - Economist Șef, Raiffeisen Bank
- IONUȚ LIANU – CFA, Ofițer Șef Management Active și Pasive, CEC Bank
- ADRIAN CÂCIU - Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
- FLORIN SPĂTARU – Consilier de Stat, Cancelaria Prim-Ministrului, fost ministru al Economiei
O provocare pentru speakeri va fi să răspundă la întrebarea: Cum poate fi menținut și chiar crescut ritmul dezvoltării economice? Un răspuns este aplicarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNNR) - foaia de parcurs pentru dezvoltarea și modernizarea economiei, pentru care trebuie luate măsuri în vederea măririi capacității de absorbție a fondurilor europene, iar altul constă în impulsionarea investițiilor de stat și private. Ministrul ADRIAN CÂCIU va vorbi despre investițiile prin PNRR, iar reprezentanți ai companiilor și IMM-urilor despre aportul mediului privat la creșterea economică, mai exact cum pot contribui marile companii, dar și IMM-urile, speakeri fiind RADU IONESCU - General Manager, LIBERTY Galați și FLORIN JIANU - Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
În partea a doua a evenimentului vor fi puse în discuție subiecte importante de fiscalitate, la care vor interveni oficiali ai statului, reprezentanți ai companiilor, camerelor de comerț, asociațiilor profesionale, analiști, avocați și consultanți de business.
Vor lua cuvântul:
- MARCEL BOLOȘ - Ministrul Finanțelor Publice
- ALIN MARIUS ANDRIEȘ - Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor Publice
- ALEX MILCEV - Președinte, AmCham Tax Committee
- ALINA POPA - Head of Legal, CITR
- GABRIEL BIRIȘ - Co-Managing Partner, Biriș-Goran
- DANIEL ANGHEL - Președinte, Consiliul Investitorilor Străini
- DAN MANOLESCU - Președinte, Camera Consultanților Fiscali.
Printre subiectele dezbătute vor fi noile taxe și impozite valabile de la 1 ianuarie 2024, urmând să se facă o evaluare a impactului asupra bugetului și economiei și să se prezinte ce alte modificări mai sunt necesare. Alte teme vor fi taxarea averilor, regimul fiscal al microîntreprinderilor și IMM – Sfaturi pentru antreprenori în contextul economic dificil, îmbunătățirea colectării TVA, digitalizarea colectării taxelor și impozitelor, implementarea E-factura, precum și probleme prezentate de cei prezenți. De asemenea, se va discuta și ce tip de impozitare ar fi sustenabil: cotă unică sau impozit progresiv ori o altă formulă de impozitare adaptată necesităților. Speakerii sunt provocați să răspundă și la întrebarea: Este nevoie de un nou Cod Fiscal?, având în vedere multitudinea de modificări în domeniul fiscalității și a legislației complexe.
România are probleme economice remanente din anii anteriori, care se perpetuează în 2024, în special legate de încasările la bugetul de stat și deficitul mare, dificultățile fiind provocate și de inflație și de o serie de factori pe care nu îi controlează în totalitate, cum ar fi și cei externi legați de războiul din Ucraina. Creșterea economică a încetinit și în alte țări europene, care sunt parteneri de afaceri și comerciali, ceea ce are efect asupra situației economice. Anul 2024 va fi dificil pentru economia mondială, iar inflația va rămâne la un nivel ridicat, chiar dacă este estimată o scădere în a doua parte a anului.
Potrivit raportului “Perspective Economice Globale”, publicat de Banca Mondială în ianuarie 2024, economiile în curs de dezvoltare vor înregistra o creștere mai redusă decât media ultimului deceniu, cu o prognoză de 3,9%, cu peste un punct procentual sub nivelul anterior estimat, iar estimările privind creșterea economică a României au fost revizuite ușor în jos pentru următorii ani. Pentru România prognoza pentru 2024 este de 3,3%, reflectând o scădere cu 0,8 puncte procentuale și, respectiv, cu 0,6 puncte în comparație cu estimările anterioare, însă rămâne printre cele mai mari din UE. Perspectivele pentru 2025 ale Băncii Mondiale indică o creștere economică de 3,8% pentru România, reprezentând de asemenea o scădere de 0,3 puncte față de prognozele anterioare, fiind peste media UE. În regiune, alte țări au estimări diverse: Polonia ar putea înregistra o creștere de 2,6%, Bulgaria de 2,4%, Croația de 2,7%, Republica Moldova de 4,2%, Serbia de 3%, iar Rusia de 1,3%. Comisia Europeană a estimat o creștere economică pentru România în 2024 de 3,1% din PIB și un deficit bugetar de 5,3% din PIB.
Bugetul de stat al Guvenului Ciolacu prevede o creștere economică de 3,4% pentru anul 2024, a doua din UE și un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei pentru 2024, respectiv 5% din PIB. Investițiile publice ar urma să fie de circa 7,2% din PIB, bazate pe atragerea fondurilor UE și pe investiții de la buget. Guvernul este optimist pentru 2024, dar economiștii au păreri împărțite privind perspectivele economice ale României pe termen scurt, opinând că economia va crește moderat, însă vor fi probleme bugetare, amplificate de anul electoral. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, atrage atenția că PIB-ul va crește mai puțin față de estimări și că deficitul bugetar ar putea ajunge la 6,4% din PIB în 2024, deoarece este un an electoral încărcat, iar promisiunile au fost foarte mari.
Pe de altă parte, analizele externe arată că România, alături de Polonia, are un potențial de creștere economică remarcabil, mult mai mare decât economiile europene din vest, care au constrângeri de dezvoltare mai mari, dar care sunt totuși mult mai stabile. Astfel, România, care era una dintre cele mai sărace țări europene, a redus decalajul față de vecini pentru a deveni a doua mare economie din estul continentului, după Polonia, apreciază analiștii internaționali. Mai mult, România deja depăsește Ungaria la unii indicatori economici și unele analize susțin că va ajunge Polonia.
Cu toate acestea, bugetul de stat are nevoie de venituri efective mai mari în urma măsurilor sociale, dar și pentru combaterea efectelor inflației și creșterii prețurilor pentru a nu se mări deficitul, iar politicienii din coaliția de guvernare și Guvernul au introdus noi taxe care să aducă bani la buget, în paralel cu implementarea PNRR și creșterea sumelor bugetare alocate investițiilor.
Anul 2024 a venit cu taxe și impozite mai mari pentru unele categorii de români, antreprenori, salariați sau liber profesioniști. Începând de la 1 ianuarie 2024 regimul de taxare al microîntreprinderilor și IMM-urilor s-a schimbat, fiind introduse noi paliere de la care taxarea este mai mare. A avut loc creșterea TVA pentru o serie de produse și servicii și s-a impus un impozit suplimentar de 2% pentru bănci, 1% pentru multinaționale și 0,5% pentru producătorii de petrol și gaze. În plus, au crescut taxele pe proprietăți cu rata inflației și s-a introdus o taxă pe lux. A crescut și TVA pentru achiziția locuințelor noi și accizele la o serie de produse.
Salariul minim pe economie a crescut de la 3.000 lei la 3.300 de lei brut, de la 1 ianuarie 2024, iar de la 1 iulie va fi 3.700 lei. Salariile angajaților din sistemul public au crescut cu 5%. Pensiile au fost indexate cu rata inflației de 13,8%, urmând să fie recalculate la 1 septembrie, înainte de alegeri.
O problemă majoră o reprezintă colectarea taxelor, în special a TVA, unde România este campioană europeană la proasta colectare și de aceea se vorbește tot mai mult despre combaterea mai puternică a evaziunii fiscale și se insistă pe digitalizare. Relațiile contribuabililor și firmelor cu instituțiile statului și cu Fiscul se digitalizează, noul sistem e-Factura devenind obligatoriu pentru firme de la 1 ianuarie 2024, însă procesul se desfășoară încă lent și este îngreunat de neclarități și birocrație.
Primul-ministru și ministrul Finanțelor au promis că nu vor mai fi creșteri de taxe și impozite în 2024, dar unii analiști susțin că acestea vor fi în 2025, după anul electoral, pentru reechilibrarea bugetului și încadrarea deficitului bugetar în 3%, conform cerințelor UE.
Evenimentul, aflat la a doua ediție, este organizat de Agenția de presă News.ro, în parteneriat cu Team Innovation Media și Agenția de PR și comunicare Plurivox. Parteneri sunt CEC Bank CITR și LIBERTY Galați. Evenimentul va fi teransmis la Profit News TV, iar Agenția de presă News.ro va transmite știri care vor reflecta intervențiile speakerilor.
Mai multe detalii despre eveniment la: https://evenimente.news.ro/eveniment-news-roperspectivele-macroeconomice-si-fiscale-ale-romaniei-pe-2024-21480887
