O nouă veste bună pentru România: dobânzile la împrumuturile în lei au scăzut puternic față de acum o lună, anunță ministrul Finanțelor GRAFICE

„O nouă veste bună pentru România: dobânzile la împrumuturile în lei au scăzut puternic față de acum o lună, cu aproximativ 10–40 puncte de bază pentru toate maturitățile, mai ales pe zona medie (3–5 ani). Tendința a început în ultimul trimestru din 2025 și continuă și la începutul lui 2026”, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

CITEȘTE ȘI Dan Șucu: Simțim mugurii unei crize

Potrivit acestuia, este un trend care se dorește a fi continuat în 2026, respectiv scăderea costurilor de finanțare în lei.

„Continuând linia ajustărilor fiscale și dacă inflația scade spre aproximativ 4% până la finalul anului, există șanse ca dobânzile în lei să coboare sub 6% pentru toate maturitățile (cele scurte fiind deja sub acest nivel). Acest lucru va reduce costurile cu dobânzile pentru stat și va ajuta și companiile sau autoritățile locale care se împrumută, dobânzile statului fiind un reper pentru restul pieței”, a transmis ministrul Finanțelor.

Din fiecare 100 de lei cheltuiți de Guvern, 18 lei au fost luați pe datorie anul trecut. Situația s-a îmbunătățit ușor, dar 2025 este unul dintre cei mai dezechilibrați ani din ultimele două decenii

Finanțele statului au înregistrat o ușoară revenire anul trecut, după creșterile de taxe și unele reduceri de cheltuieli, dar, din cauza deficitului bugetar încă foarte ridicat, din fiecare 100 de lei cheltuiți, Guvernul a fost nevoit să ia 18 lei cu împrumut, doar 82 de lei fiind asigurați din taxe, impozite și alte surse de venit, relevă analiza Profit.ro.

CITEȘTE ȘI FOTO Angajatori din Târgu Jiu, amendați cu 200.000 de lei pentru muncă "la negru"

Pentru comparație, în 2024, din 100 de lei cheltuiți de stat, 21 de lei erau pe datorie, maximul ultimelor două decenii, de 24 de lei, fiind înregistrat în anul de pandemie 2020.

O administrare responsabilă a finanțelor țării de către politicieni ar presupune deficite cât mai reduse, sub limita de 3% din PIB permisă în UE. România nu a mai respectat această țintă din 2019. Pentru 2025 a fost însă o surpriză, Guvernul a închis anul cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB.

De ce este important: Deficitele bugetare sunt generatoare de datorie nouă, care crește totalul datoriei statului (spre deosebire de împrumuturile făcute pentru plata datoriei vechi ce ajunge la scadență, proces numit rostogolirea datoriei publice). Cum guvernele ultimilor ani nu au arătat responsabilitate și au crescut mult cheltuielile, deficitele bugetare rezultate (diferența dintre cheltuielile mari și veniturile mai mici) a fost asigurată din împrumuturi luate cu dobândă destul de mare de la creditori de pe piața internă, dar și din afara țării.

De asemenea important: Împrumuturile mari luate an de an au condus la creșterea îndatorării țării și, alături de tensiunile politice, la reducerea bonității statului. Povara tot mai grea a datoriei publice și dobânzile mari au împins România către cheltuieli tot mai mari cu dobânzile, de 50,5 miliarde de lei anul trecut (standard cash, intern. Comisia Europeană calculează pe ESA, standardul UE, costuri mai mari cu dobânzile). După cum a scris anterior, Profit.ro, potrivit estimărilor Comisiei, România va da în 2026 aproape 10% din veniturile statului pe dobânzi, cel mai ridicat nivel din UE.

CITEȘTE ȘI BNR avertizează cu privire la măsurile fiscal-bugetare ce vor fi luate dincolo de acest an. În 2027 este programată „rotativa”

Cum împarte statul 100 de lei

Cheltuieli curente - 92,1 lei

• Asistență socială (în principal pensii) 31 lei
• Cheltuieli de personal 20,7 lei
• Bunuri si servicii 12,4 lei
• Dobânzi 6,2 lei
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile 5,8 lei
• Alte transferuri 4,5 lei
• Proiecte cu finanțare din granturi PNRR 3,6 lei
• Alte cheltuieli 2 lei
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și din fondul de modernizare 1,8 lei
• Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR 1,7 lei
• Subvenții 1,6 lei
• Transferuri intre unitati ale administratiei publice  0,5 lei
• Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă 0,2 lei

Cheltuieli de capital (investiții) 8,2 lei

Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent -0,4 lei

CITEȘTE ȘI Șeful ANAF: Nu controlăm pe nimeni doar pentru că e rudă cu cineva!

Date privind ponderea deficitului în cheltuielile bugetare, inclusiv pentru 2025

(deficit cash, standardul intern)

(calcule Profit.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor)

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Ministerul Finanțelor explică deficitul bugetar de 7,65% - cifra exactă anunțată de Profit.ro - semnificativ sub ținta de 8,4%

Comparație state UE 2024

(comparația foloseste date privind deficitul ESA, standardul UE, față de datele anterioare care folosesc deficitul cash, standardul intern al României. Datele Eurostat pentru anul 2025 nu sunt disponibile)

(calcule Profit.ro pe baza datelor Comisiei Europene)