Numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 5.200 în trimestrul al lll-lea față de trimestrul anterior, la 39.300, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS).
"În trimestrul III 2020, numărul locurilor de muncă vacante a fost 39.300, în creștere cu 5.200 față de trimestrul anterior. Rata locurilor de muncă vacante a fost 0,81%, în creștere cu 0,10 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului 2019, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,30puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 15.700", arată datele INS.
În trimestrul III 2020, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administrația publică (2,07%), alte activități de servicii (1,96%), respectiv sănătate și asistență socială (1,52%), scrie News.ro.
În industria prelucrătoare s-a concentrat peste 20% din numărul total al locurilor de muncă vacante (7.900 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,73%.
Sectorul bugetar a însumat circa o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 5.700 locuri vacante s-au regăsit în administrația publică, 5.300 locuri vacante în sănătate și asistență socială, iar 2.000 locuri vacante în învățământ.
La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în hoteluri și restaurante (0,02%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (0,26%), respectiv industria extractivă și tranzacții imobiliare (0,29% pentru fiecare în parte).
Activitățile economice mai sus menționate au avut și cele mai puține locuri de muncă vacante, atingând fiecare valori de până la 0,1 mii locuri vacante.
În trimestrul III 2020, prin comparație cu trimestrul precedent, cele mai semnificative creșteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în învățământ (+0,37 puncte procentuale), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+0,30 puncte procentuale), respectiv industria prelucrătoare (+0,26 puncte procentuale).
În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, acesta a înregistat față de perioada analizată, creșteri semnificative în industria prelucrătoare (+2.700 locuri vacante) și în învățământ (+1.300 locuri vacante).
Cea mai relevantă scădere atât a ratei, cât și a numărului locurilor de muncă vacante s-a regăsit în informații și comunicații (-0,38 puncte procentuale, respectiv -0,7 mii locuri vacante).
Față de același trimestru al anului anterior, cu excepția activității de învățământ, care a înregistrat aceeași valoare a ratei locurilor de muncă vacante, celelalte activități ale economiei naționale au înregistat scăderi ale celor doi indicatori.
Astfel, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în intermedieri financiare și asigurări (-0,72 puncte procentuale), urmate de distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare și de activități de spectacole, culturale și recreative (-0,67 puncte procentuale, pentru fiecare în parte).
În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante diminuări s-au observat în industria prelucrătoare (-5.700 locuri vacante), comerț (-2.300 locuri vacante), respectiv sănătate și asistență socială (-1.200 locuri vacante).
În trimestrul III 2020, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupațiile de specialiști în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (10.000 locuri vacante), lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (5.700 locuri vacante), muncitori calificați și asimilați-grupa majoră 7 (5.500 locuri vacante), respectiv ocupații elementare-grupa majoră 9 (5.300 locuri vacante).
Rata locurilor de muncă vacante a avut cele mai mari valori pentru ocupațiile de funcționari administrativi-grupa majoră 4 (1%), respectiv de specialiști în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (0,94%).
Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit-grupa majoră 6 (0,42%, respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv în celede membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori-grupa majoră 1 (0,42%, respectiv 1.400 locuri vacante).
În trimestrul III 2020 comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante creșteri atât ale ratei, cât și ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupațiile de muncitori calificați și asimilați-grupa majoră 7 (+0,25 puncte procentuale, respectiv +1.700 locuri vacante), urmate de cele de specialiști în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (+0,16 puncte procentuale, respectiv +1.600 locuri vacante), respectiv de operatori la instalații și mașini; asamblori de mașini și echipamente-grupa majoră8(+0,16puncte procentuale, respectiv +0,9 mii locuri vacante).
Ocupațiile de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori-grupa majoră 1 au cunoscut o diminuare a ratei locurilor de muncă vacante cu 0,01puncte procentuale, respectiv a numărului locurilor de muncă vacante cu 0,1 mii locuri vacante.
Față de același trimestru al anului anterior s-au înregistrat numai scăderi, atât în ceea ce privește rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative regăsindu-se în ocupațiile de specialiști în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (-0,38 puncte procentuale, respectiv -4.200 locuri vacante), lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (-0,38 puncte procentuale, respectiv -3.200 locuri vacante), respectiv în ocupațiile elementare-grupa majoră 9 (-0,36 puncte procentuale, respectiv -2.600 locuri vacante).
"În contextul situației cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice infra-anuale, pot prezenta un grad de fiabilitate, acuratețe, completitudine și comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăților apărute în urma aplicării măsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgență/alertă pe întreg teritoriul României. Aceste dificultăți au fost determinate, în principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unități economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituțiile cu atribuții în domeniu, de suspendarea temporară a activității unui număr semnificativ de unități economico-sociale sau chiar de încetarea activității unora dintre acestea", arată INS.
