După instalarea noului cabinet guvernamental, specialiștii din ministere, autoritățile locale și reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP) vor elabora un proiect de modificare a legislației actuale privind achizițiile publice. Poiectul ar trebui finalizat în cel mult câteva săptămâni, cu scopul simplificării procedurilor actuale și accelerării proiectelor de investiții publice, obiectiv anunțat încă de pe vremea primului cabinet susținut de PSD-ALDE și condus de Sorin Grindeanu, dar încă nerealizat.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Modificarea legislației în domeniul achizițiilor publice a fost principalul obiectiv din programul de guvernare al viitorului cabinet Viorica Dăncilă dezvăluit de liderul PSD Liviu Dragnea.
”În ceea ce privește legea achizițiilor publice se va forma rapid un grup de lucru, din autoritățile locale, specialiști din ministere, Agenția Națională pentru Achiziții Publice, care în maxim 2 săptămâni să se întâlnească într-un weekwnd și să vină cu o propunere de lege a achzițiilor publice care să simfiice procedurile și să degajeze problemele care de ani de zile blochează investițiile”, a declarat Liviu Dragnea, după prima întâlnire în care s-a discutat formarea noului Guvern.
Promisiunea simplificării acestor proceduri datează de pe vremea Guvernului Grindeanu, care promitea că procedurile legate de studiile de prefezabilitate sau fezabilitate, proiectare și exproprieri vor fi simplificate printr-o lege adoptată de Executiv, astfel încât proiectele prioritare pentru Guvern, în special din transporturi, apărare și energie, să fie implementate mai rapid.
Guvernul urma să inițieze discuții cu Comisia Europeană pentru a aduce modificării legislației, dar între timp cabinetul Grindeanu a căzut și nu a mai apucat să promoveze schimbările menționate.
În schimb, Guvernul Tudose a stabilit, prin ordonanță, la finele anului trecut că procedurile de atribuire reglementate de Legea achițiziilor publice vor fi aplicate de la pragul de 929.089 lei, fără TVA, pentru contractele de achiziții publice sau acordurile-cadru de produse și de servicii atribuite de autoritățile contractante locale, precum și de cele aflate în subordinea acestora. Totodată, achizițiile directe mici nu vor mai fi publicate în SEAP, iar criteriul prețului cel mai scăzut nu va fi aplicat pentru contracte de proiectare și execuție.
Majoritatea de guvernământ a depus deja la Parlament mai multe proiecte de modificare a legislației privind achizițiile publice, iar un proiect de lege propune modificarea pragului achizițiilor publice directe, inclusiv în cazul celor sectoriale, urmând ca toate aceste achiziții să poată fi efectuate fără utilizarea sistemului electronic de achiziții publice (SEAP).
Totodată, parlamentarii majorității propun eliminarea criteriului prețului sau costului cel mai scăzut la evaluarea ofertei celei mai avantajoase în cadrul tuturor achizițiilor.
De altfel, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că este necesară modificarea legii privind achizițiile publice pentru eliminarea criteriului celui mai scăzut preț la stabilirea câștigătorului unei licitații, dar și o dezbatere pentru a înțelege că „suntem prea săraci ca să facem lucruri ieftine și de proastă calitate”.
Într-adevăr, proiectul introduce un nou criteriu de evaluare a celei mai avantajoase oferte, și anume criteriul rentabilității. Potrivit proiectului, criteriul rentabilității va ține cont de prețul sau de costul în raport cu ciclul de viață al produsului, serviciului sau lucrării care face obiectul achiziției publice.
În prezent, legislația achizițiilor publice prevede că autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 441.730 lei.
În astfel de cazuri, autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție prin aplicarea unei proceduri simplificate, dar care presupune publicarea unor documente justificative în SEAP, precum și respectarea principiilor transparenței, tratamentului egal și asumării răspunderii.
Proiectul elaborat recent stabilește că achizițiile directe cu aceste praguri vor putea fi organizate prin eliminarea condițiilor menționate, iar în cazul achizițiilor sub pragul de 10.000 lei, fără TVA, nici nu va mai fi nevoie de publicarea unor documente de atribuire în SEAP.
”În cazul în care valoarea estimată a achiziției directe (...) este mai mică decât 10.000 lei, fără TVA, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa produsele, serviciile sau lucrările pe bază de document justificativ, fără utilizarea sistemului electronic de achiziții publice”, este noua prevedere propusă în proiectul de lege.
Același prag, în condiții similare, este propus și pentru achizițiile publice sectoriale.
”În cazul în care autoritatea publică are în subordine sau în coordonare mai multe instituții, frecare cu un sediu aparte, pe parcursul unui an pot apărea numeroase astfel de situații, fiecare diferită; dacă pentru fiecare caz de reparații sau schimb de piese cu valoare mică ar trebui să deruleze achiziție publică pentru servicii și produse separat, autoritățile locale nu ar mai face nimic altceva decât să deruleze zeci de contracte în diverse faze ale procedurii, cu implicarea întregului aparat al consiliului local”, sunt motive pentru care autorii proiectului suțin necesitatea modificării pragului de achiziții directe.
Conform însă, unui alte proiect de lege susținut de PSD, instituțiile de stat ar putea acorda mai ușor contracte directe, fără licitație, companiilor și regiilor autonome pe care le controlează și care lucrează și pentru alți clienți, fără să fie obligate să respecte Legea achizițiilor publice.
Același draft de act normativ ar facilita și atribuirea directă de contracte între firmele controlate de aceeași instituție de stat, cum ar fi, de exemplu, companiile deținute de primării.
Noul Guvern ar putea prelua toate aceste propuneri ale aleșilor care îl susțin și le-ar putea promova mai rapid printr-o ordonanță de urgență.
