Modificările aduse Codului Muncii la decontarea șomajului tehnic în stare de urgență - retrimise spre dezbatere

Președintele Iohannis a retrimis Parlamentului pentru reexaminare proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii, prin care este stabilit că pe durata unei stări de asediu sau stări de urgenţă, în cazul suspendării temporare sau reducerii activităţii unei firme, salariaţii cu contractul individual de muncă suspendat primesc o indemnizaţie de 75% din salariu, plătită din bugetul asigurărilor de şomaj. Șeful statului susține că Guvernul legiferase deja prin ordonanțe aceste prevederi, iar cele formulate de Parlament prezintă o serie de neclarități și neconcordanțe chiar cu Codul Muncii.

Solicitarea președintelui are în vedere un proiect care a fost votat atât de PSD, cât și de PNL, în timp ce deputații USR s-au abținut, în general, sau au votat împotriva proiectului.

Potrivit proiectului adoptat de Parlament, la începutul acestei luni, în cazul suspendării temporare a activităţii şi/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgenţă potrivit art.93 alin.(1) din Constituţia României, republicată, salariaţii afectaţi de activitatea redusă sau întreruptă, care au contractul individual de muncă suspendat, beneficiază de o indemnizaţie plătită din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare, pe toată durata menţinerii stării de asediu sau stării de urgenţă, după caz. 

PREVEDERILE INTEGRALE ADOPTATE DE PARLAMENT POT FI CONSULTATE AICI

CITEȘTE ȘI Orban promite ca aplicația pentru IMM Invest să fie relansată... în cel mult o săptămână. Nu contează ordinea înscrierii firmelor

Acum, șeful statului arată că, în primul rând, amendarea Codului Muncii cu o nouă situație,în care angajatorul poate suspenda un contract individual de muncă ca urmare a ”decretării stării de asediu sau stării de urgență” este de natură să conducă la probleme în aplicare, dar și să inducă o reală confuzie pentru destinatarii normelor.

”În opinia noastră, amendarea Codului Muncii ar trebui să reprezinte o măsură cu un orizont mai mare de timp decât actuala stare de urgență, aspect ce implică necesitatea unei evaluări preliminare, o analiză de fond a nevoilor sociale și a limitelor de intervenție a statului în relația contractuală angajat-angajator, care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă”, arată președintele.

Acesta arată, totodată, că suspendarea contractului individual în stare de urgență sau de asediu nu este distinct clarificatî în lege de actualelel prevederi prinvind suspendarea contractului din lege.

”În acest sens, semnalăm că, potrivit datelor comunicate public de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, la data de 10 aprilie a.c., spre exemplu, din cele peste 1 milion de contracte suspendate în economie pentru motive asociate stării de urgență, un procent de 86% reprezentau suspendări în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, care prevede că un contract individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similar”, arată Iohannis.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Lege refuzată de Iohannis, adoptată din nou de Parlament: Antreprenorii pot fi acționari unici în mai multe SRL-uri, iar firmele pot avea mai multe sedii sociale într-o singură încăpere

Președintel reclamă că stabilirea indemnizației de 75% din salariu reprezintă, în realitate, o reluare ad litteram a soluțiilor legislative cuprinse în ordonanțele de urgență ale Guvernului.

”Din această perspectivă, legiuitorul ar fi trebuit să dea eficiență dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, dispoziții ce prevăd că în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în două sau mai multe acte normative. În cazul existenței unor paralelisme acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice, inclusiv în cazul în care reglementări din aceeași materie sunt dispersate în legislația în vigoare”, subliniază șeful statului.

Iohannis mai arată că proiectul instituie, prin formularea aleasă, un ”drept absolut, general aplicabil, al angajatorului de a dispune unilateral în cadrul raporturilor de muncă atunci când, indiferent de motive, decide reducerea sau întreruperea activității”.

”Soluția face abstracție, pe fond, de alte dispoziții ale Codului muncii precum cele referitoare la dreptul la negocieri individuale și/sau colective, la dreptul de informare și consultare reciprocă a participanților la raporturile de muncă, ori la aplicarea principiului consensualității în relațiile de muncă, modalitatea de formulare nepermițând o integrare corespunzătoare în ansamblul Legii nr. 53/2003”, se mai arată în cererea de reexaminare.

OBIECȚIILE PREȘEDINTELUI POT FI CONSULTATE INTEGRAL AICI