Peste 93% dintre respondenții unui sondaj realizat în rândul IMM-urilor spun că, per ansamblu, reformele privind creșterea salariului minim, trecerea contribuțiilor la salariat și creșterea contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial au generat efecte negative și măsurile au creat dificultăți firmelor lor.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat între 7-16 februarie un sondaj sub forma unui chestionar aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro, pe portalul www.immromania.ro și la nivelul membrilor CNIPMMR privind efecte creșterii salariului minim la 1.900 lei, trecerii contribuțiilor la salariat și creșterii contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial, scrie News.ro.
Marea majoritate a reprezentanților IMM-urilor consideră că punerea în aplicare a creșterii salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, începând cu 1 ianuarie 2018, (creștere de 31,03%) a creat dificultăți întreprinderii lor.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De asemenea, peste 81% din respondenți au afirmat că majorarea salariului minim pe economie a avut efecte de creștere a cheltuielilor de personal și pentru alte categorii de salariați din întreprinderea lor decât cei angajați la salariul minim.
Întrebați dacă majorarea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2018 va avea ca efect disponibilizarea unor salariați, 49,9% au răspuns pozitiv.
Costul angajatorului cu salariul minim nu a crescut însă cu 31%, cum a mai anunțat anterior Profit.ro, deoarece, la un salariu brut de 1.450 lei în 2017, costul angajatorului se situa la aproximativ 1.780 lei, iar din acest an salariul brut, aproape egal cu costul angajatorului după transferul contribuțiilor, este de 1.900 lei. Acest salariu de 1.900 lei este echivalentul unui salariu minim brut de 1.550 lei raportat la sistemul de contribuții în vigoare în 2017.
”Dintre cei care au răspuns pozitiv, 91,3% au menționat că vor disponibiliza între 1 și 5 salariați, 6,1% între 5 și 10, doar 2,4% urmând a disponibiliza peste 10 salariați”, spun oficialii CNIPMMR.
În ceea ce privește dificultățile întâmpinate de către respondenți în stabilirea, negocierea sau aplicarea trecerii contribuțiilor la salariat, aproape 59% au răspuns că au întâmpinat dificultăți în trecerea contribuțiilor.
Pentru trecerea contribuțiilor la salariat, respondenții au aplicat următoarele măsuri: creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat (72%), acordare de prime lunare (13%) și creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat (13%).
Întrebați câți salariați din societate sunt încadrați cu timp parțial, 93% au răspuns că între 1-5 salariați, 4,3% au între 5-10 salariați și 2,6% au peste zece salariați.
De asemenea, 81% din respondenți au menționat că punerea în aplicare a creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial la nivelul salariul de baza minim brut pe țară a creat dificultăți întreprinderii lor.
În plus, 69% dintre respondenți au menționat că, de la 1 ianuarie, s-au confruntat cu situația de a avea salariați cu timp parțial (cu 1-2 ore/zi) cu salarii mai mici decât cuantumul contribuțiilor sociale aferente întregului salariu de bază minim brut pe țară (665 lei).
În ceea ce privește măsurile aplicate în cazul creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial, au fost menționate: creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat (49%), restructurări/concedieri (40%), dar și creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat (7%).
Întrebați ce dificultăți/probleme au întâmpinat în aplicarea reformelor privind salariul minim, creșterea contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial și trecerea contribuțiilor la salariat, respondenții au menționat: creșterea birocrației pentru angajator (65%); efort semnificativ de implementare a reformelor (modificarea tuturor contractelor individuale de muncă, înregistrare în REVISAL, negocieri, etc.) – 64% și creșterea cheltuielilor de personal pentru salariații angajați cu salariul minim brut pe țară, raportat la creșterea lui la 1.900 lei (61%).
Respondenții în număr de 1.752, au fost în proporție de 71,4 % microîntreprinderi, 13,4 % întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii și 3,3% ONG-uri și alte forme juridice.
Din cei 1.752 respondenți, 58% au între 1-5 salariați încadrați la salariul minim pe economie, 27,5% dețin peste 10 salariați cu salariu minim pe economie iar restul de 15% din respondenți au între 6 și 10 salariați încadrați la salariul minim pe economie
