Afirmațiile făcute de președintele Camerei de Comerț Româno-Germane, Dragoș Anastasiu, în fața oamenilor de afaceri germani, sunt contestate de Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, vizat și el personal de acestea. Astfel, susținerea pe care “toată lumea la BNR” ar avea-o pentru renunțarea la cota unică și introducerea impozitării progresive nu este reală. Anastasiu a arătat că un Guvern cu prim-ministru tehnocrat va ajunge la putere în 2020, inițial va disponibiliza 400.000 de bugetari și ulterior va elimina cota unică de impozitare și va adopta impozitarea progresivă, măsură despre care a pretins că s-ar bucura de susținerea băncii centrale.
„Deocamdată nimeni nu are curaj, cu excepția unui singur politician, a lui Ponta, în rest nimeni nu are curaj să se atingă de (cota unică, n.r.). Pe de altă parte, toată Banca Națională, Florin Georgescu, Croitoru, toată lumea la BNR e cu cota progresivă, dar în rest dintre politicieni nimeni nu are curaj, cu excepția lui Ponta, dar toată lumea o are în minte, vă spun din discuțiile cu ei, nu din altceva”, a declarat Dragoș Anastasiu în fața investitorilor germani, citat de Agerpres.
Lucian Croitoru spune, însă, că nu a susținut niciodată și nu susține nici acum soluții precum cele sugerate de Anastasiu. „De unde o fi rezultat că eu susțin introducerea impozitării progresive? În toate intervențiile mele am arătat că impozitarea progresivă nu este soluție pentru nicio problemă economică a României. Dimpotrivă, așa cum a arătat Mises, este o măsură care, pe ruta încetinirii creșterii productivității ar duce la încetinirea creșterii salariilor în sectorul privat. Nu ne dorim asta!”, arată acesta, într-o postare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit afirmațiilor sale, experiența din România arată că veniturile bugetare suplimentare obținute din impozitarea progresivă a salariilor ar fi foarte mici, iar pe termen lung, încetinind creșterea salariilor, ar putea duce chiar la reducerea veniturilor din impozitele pe venitul personal.
„Se dorește o soluție la problemele bugetare? Atunci ea trebuie căutată pornind de la înțelegerea erorilor care s-au făcut și de la stoparea celor care sunt în curs de derulare. Aceste erori au constat în creșterea peste puterile bugetului a salariilor și a pensiilor, concomitent cu reducerea unor impozite. Unora dintre creșterile programate (chiar legiferate) nu le-a sosit încă timpul. Pentru că nu ni le permitem, ca societate, ar trebui stopate. În teoria deciziei există un concept, și anume „prospective costs”, care spune că unele costuri viitoare pot fi evitate doar dacă se acționează. Acest concept ne ajută să înțelegem că din moment ce problema bugetară este, în prezent, dată de cheltuielile promise (adică viitoare), atunci trebuie decisă stoparea/amânarea lor”, mai arată Croitoru.
În opinia sa, „este politic foarte greu să nu mai dai ce ai promis, dar aici intervine decizia grea a politicienilor: se salvează ca partide și îngroapă o țară, sau se sacrifică ca partide și pun interesele țării mai presus. Problema este și mai complicată când erorile unor politicieni ajung să fie reparate de adversarii lor politici. În ambele situații, soluția de echilibru politic poate fi un guvern de tehnocrați, susținut de toți politicienii, care să repare greșelile, să pună finanțele publice la loc pe șine și să plece. Nu e o soluție ușor de obținut.”
Dragos Anastasiu, care face parte și din consiliul director al Coaliției pentru Dezvoltarea României, le-a transmis marți seară oamenilor de afaceri germani din România că măsurile dure pe care guvernul tehnocrat care va veni anul viitor la putere le va lua sunt justificate prin faptul că în următorii cel puțin trei ani nu vor exista bani pentru plata pensiilor și salariilor bugetarilor conform actualelor Legi a Pensiilor și a Salarizării Unitare, iar politicienii nu se vor atinge de pensii și de salariile bugetarilor. Astfel, singura măsură pentru Guvern de a obține bani la buget ar rămâne renunțarea la cota unică de impozitare, a arătat acesta, citat de Agerpres.
Într-o discuție ulterioară cu Profit.ro, Anastasiu și-a explicat ideea prin necesitatea evitării unei crize bugetare: "Pentru a nu experimenta exemplul din Grecia, orice guvern va veni în România va trebui să ia măsuri. Pentru a nu scădea salariile sau pensiile, soluțiile sunt două : scăderea cheltuielilor cu aparatul bugetar și/sau creșterea impozitelor. Asta dacă nu vrem să scădem și mai mult investiile în școli, educație, infrastructură sau sănătate. Ministrul de finanțe al României, Eugen Teodorovici, ne spunea acum ceva timp ( maxim 1 an ) că „la stat unul muncește și trei stau pe lângă „. Avem prea multe județe, prea multe primării, prea multe deconcentrate, prea mulți parlamentari, prea multe ministere. Dacă vrem să avem bani pentru profesori, doctori, militari sau polițiști, trebuie să reducem drastic numărul plimbătorilor de hărtii din administrația de stat".
Deși s-a adresat oamenilor de afaceri germani din România în calitatea sa de președinte al Camerei de Comerț Româno-Germane, Dragoș Anastasiu a subliniat că vorbește în nume personal, deși aceste informații nu includ "nimic ascuns".
"Cota unică: e o părere personală, eu sunt susținătorul cotei unice, dar cota unică n-are nicio șansă să supraviețuiască. Repet, nu pot să spun de unde vin discuțiile, dar după părerea mea personală cota unică nu are nicio șansă să supraviețuiască. C-o fi bine, c-o fi rău, nu sunt banii în România! În anii 2020, 2021, 2022 și așa mai departe, nu sunt bani pentru a plăti salariile și pensiile conform actualei Legi a Pensiilor și a Salarizării Unitare. Nu sunt bani! Eu personal cred că niciun partid nu se va atinge de această zonă, o vor lăsa așa, și atunci întrebarea este 'cum facem (Guvernul, n.r.) rost de bani? Adică avem o cheltuială fixă (pensiile și salariile bugetarilor n.r.), și de asta nu ne atingem'", a susținutAnastasiu.
Președintele Camerei de Comerț Româno-Germane a apreciat că primele măsuri de austeritate ale următorului Guvern vor viza pensiile speciale și salarizarea unitară, după care va urma disponibilizarea a 400.000 de bugetari. "O să încerce să se atingă, unii de ei, în următorul an, dacă se poate, printr-un Guvern care nu o să aibă la vârf coloratură politică, să se atingă de Legea Pensiilor, cu pensiile speciale și cu salarizarea unitară, dar în special prin diminuarea numărului de bugetari de la 1.200.000 la 800.000, printr-o schimbare la nivel de administrație. Nu o să mai fie 42 de județe, ci 8 regiuni, n-o să mai fie 3.000 de unități administrativ-teritoriale, ci 1.000, și de acolo dăm afară 400.000 de oameni, de care mediul privat are nevoie, ca să zic așa. Depinde cine iese de acolo, că de unii s-ar putea să n-avem nevoie, că va fi mai rău decât așa", a afirmat Anastasiu.
