Comisia juridică din Camera Depuțaților a întocmit raport de adoptare pentru proiectul de lege, inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, prin care persoanele acuzate de evaziune fiscală nu vor fi urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată. Proiectul prevede că, în cazul prejudiciilor sub 100.000 euro achitate, pedeapsa va putea consta doar în amendă, iar în cazul prejudiciilor sub 50.000 euro achitate, va putea fi aplicată doar o sancțiune administrativă. Toate persoanele inculpate pot scăpa de închisoare dacă una dintre ele achită integral prejudiciul.
Proiectul de lege fusese adoptat în februarie de senatori, iar în Camera Deputaților urmează să părimească votul final.
”PSD și aliații de conjunctură au dat un nou raport favorabil în Comisia juridică, cea de raport, pentru controversatul proiect de lege privind aministierea evazioniștilor. Proiectul, care merge acum la votul final, propune ca pentru faptele de evaziune până într-un anumit cuantum (50.000 euro) să se aplice amendă sau (100.000 euro) pentru a înceta procesul penal, dacă este plătit prejudiciul plus 20%, din totalul acestuia, până la primul termen de judecată”, a anunțat liderul deputaților PNL, Florin Roman.
Proiectul fusese inițial adoptat de Parlament la finele anului 2018, dar Curtea Constituțională a decis, în martie anul trecut, că este neconstituțional.
Inițiatorul proiectului, semnalat în premieră de Profit.ro la finele anului 2017, este deputatul PSD Cătălin Rădulescu, care a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru activități economice considerate incompatibile cu funcția de deputat, fiind acuzat de dare de mită și de administrarea unei firme.
De asemenea, potrivit formei inițiale a proiectului, persoanele acuzate de evaziune fiscală nu ar mai fi urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată, clemență de care vor putea beneficia o singură dată.
Cei condamnați la închisoare pentru evaziune nu ar mai fi executat pedeapsa, aceasta urmând să fie transformată în pedeapsă sub supraveghere în aceleași condiții, respectiv dacă achită prejudiciul plus 20%, dar și penalități, în cel mult 3 ani.
Mai mult, potrivit altei prevederi, celelalte persoane inculpate pentru evaziune fiscală în cazul respectiv ar beneficia de aceeași clemență din partea justiției dacă măcar unul dintre ei ar achita integral prejudiciul.
Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de 93 deputați aparținând Uniunii Salvați România, Partidului Național Liberal și Partidului Mișcarea Populară și a constatat ca dispozțiile articolul unic din Legea pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituționale.
Senatorii au fost primii care au rediscutat proiectul, după decizia Curții Constituționale, și au decis să îl adopte din nou, cu modificări conținând prevederi similare proiectului inițial.
Astfel, potrivit formei adoptate de Senat, în cazul prejudiciilor sub 100.000 euro achitate, pedeapsa va putea consta doar în amendă, iar în cazul prejudiciilor sub 50.000 euro achitate, va putea fi aplicată doar o sancțiune administrativă.
”În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar”, prevede proiectul.
De asemenea, ”dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește”.
Proiectul de lege modificat mai prevede că ”dacă este stabilită, prin hotărârea judecătorească de condamnare, obligația inculpatului de a acoperi în termen de cel mult trei ani de la data când hotărârea a rămas definitivă, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei privative de libertate sub supraveghere”.
Aceste din urmă două articole vor fi aplicate ”tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului”.
Dispozițiile menționate nu vor fi aplicabile însă în cazul recidivelor.
În prezent, potrivit, art. 8 din Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 ani la 10 ani și interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. Conform aceluiași articol, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârșirii faptei menționate anterior.
Dacă prin faptele menționate s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani, iar dacă prejudiciul este mai mare de 500.000 euro, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.
Totodată, potrivit art. 9 din lege, constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive; d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală.
Cătălin Rădulescu a fost trimis în judecată în aprilie 2014, de procurorii DNA, care l-au acuzat că, în perioada ianuarie 2013 - februarie 2014, s-ar fi ocupat și de administrarea și controlul societății comerciale SC Concordia Con Strade, activitate incompatibilă cu funcția de deputat.
Procurorii l-au mai acuzat pe deputatul PSD că, la 27 august 2013, în cadrul unei întâlniri cu un manager de proiect privind construirea unei parcări pentru un supermarket din Pitești, i-ar fi promis acestuia 10.000 lei. În schimbul banilor, funcționarul ar fi trebuit să semneze procesul verbal de recepție, fără reducerea devizului cu suma de 50.000 de lei pentru lucrările prost executate, conform News.ro.
La finele anului 2016, deputatul a fost condamnat definitiv la un an și șase luni de închisoare cu suspendare.
