Comisia juridică din Camera Depuțaților a întocmit un nou raport de adoptare pentru proiectul de lege inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, care propunea ca persoanele acuzate de evaziune fiscală să nu mai fie urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată. Proiectul prevede acum că, în cazul prejudiciilor sub 100.000 euro achitate, pedeapsa va putea consta doar în amendă, iar în cazul prejudiciilor sub 50.000 euro achitate, va fi aplicată doar amenda. Toate persoanele inculpate pot scăpa de închisoare dacă una dintre ele achită integral prejudiciul, majorat cu 20%, inclusiv în cazul recidivei.
Deși comisia juridică s-a grăbit luni, 23 noiembrie, să îl discute pentru a-l include a doua zi, marți, 24 noiembrie, la vot în ceea ce ar putea fi ultima sesiune de plen a Camerei Deputaților înainte de alegerea unui nou Legislativ, proiectul nu a mai fost supus votului de către președintele de ședință, deputatul PSD Carmen Mihălcescu.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Proiectul fusese inițial adoptat de Parlament la finele anului 2018, dar Curtea Constituțională a decis, în martie anul trecut, că este neconstituțional. Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de 93 deputați aparținând Uniunii Salvați România, Partidului Național Liberal și Partidului Mișcarea Populară și a constatat ca dispozțiile articolul unic din Legea pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituționale.
În luna februrie, proiectul de lege a fost însă adoptat, pentru a doua oară, de senatori, fără modificări semnificative.
Inițiatorul proiectului, semnalat în premieră de Profit.ro la finele anului 2017, este deputatul PSD Cătălin Rădulescu, care a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru activități economice considerate incompatibile cu funcția de deputat, fiind acuzat de dare de mită și de administrarea unei firme.
De asemenea, potrivit formei inițiale a proiectului, persoanele acuzate de evaziune fiscală nu ar mai fi urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată, clemență de care vor putea beneficia o singură dată.
Cei condamnați la închisoare pentru evaziune nu ar mai fi executat pedeapsa, aceasta urmând să fie transformată în pedeapsă sub supraveghere în aceleași condiții, respectiv dacă achită prejudiciul plus 20%, dar și penalități, în cel mult 3 ani.
Mai mult, potrivit altei prevederi, menținute și în forma votată, celelalte persoane inculpate pentru evaziune fiscală în cazul respectiv ar beneficia de aceeași clemență din partea justiției dacă măcar unul dintre ei ar achita integral prejudiciul.
Potrivit formei adoptate de Senat, în cazul prejudiciilor sub 100.000 euro achitate, pedeapsa putea consta doar în amendă, iar în cazul prejudiciilor sub 50.000 euro achitate, urma să fie aplicată doar o sancțiune administrativă.
Proiectul a fost dezbătut pentru raport în luna mai și din nou recent, cu mai puțin 2 săptămâni înainte de alegerile parlamentare, de către comisia juridică a Camerei Deputților, unde PSD deține majoritatea, și ar fi trebuit votat marți în Camera Deputaților, conform ordinii de zi aprobate de Biroul Permanent al acestei camere.
În cele din urmă, deputații majorității nu au adus nici ei modificări importante formei finale propuse pentru adoptare.
Astfel, infracțiunile de evaziune fiscală se vor pedepsi cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă.
Mai mult, în cazul prejudiciilor sub 50.000 de euro, acoperit de acuzat, se va aplica doar amenda.
”(...) dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda”, prevede proiectul.
De asemenea, ”dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește”.
Dispozițiile acestui articol se vor aplica tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului.
Mai mult, majoritatea PSD a eliminat acum din proiect prevederea care stabilea că noile dispoziții nu vor fi aplicabile în cazul recidivelor.
Rămâne acum de văzut dacă deputații se vor mai reuni, înainte de alegeri, pentru o sesiune de plen, în vederea adoptării din nou și a acestui proiect.
În prezent, potrivit, art. 8 din Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 ani la 10 ani și interzicerea unor drepturi ∫ de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. Conform aceluiași articol, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârșirii faptei menționate anterior.
Dacă prin faptele menționate s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani, iar dacă prejudiciul este mai mare de 500.000 euro, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.
Totodată, potrivit art. 9 din lege, constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive; d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală.
Cătălin Rădulescu a fost trimis în judecată în aprilie 2014, de procurorii DNA, care l-au acuzat că, în perioada ianuarie 2013 - februarie 2014, s-ar fi ocupat și de administrarea și controlul societății comerciale SC Concordia Con Strade, activitate incompatibilă cu funcția de deputat.
Procurorii l-au mai acuzat pe deputatul PSD că, la 27 august 2013, în cadrul unei întâlniri cu un manager de proiect privind construirea unei parcări pentru un supermarket din Pitești, i-ar fi promis acestuia 10.000 lei. În schimbul banilor, funcționarul ar fi trebuit să semneze procesul verbal de recepție, fără reducerea devizului cu suma de 50.000 de lei pentru lucrările prost executate, conform News.ro.
La finele anului 2016, deputatul a fost condamnat definitiv la un an și șase luni de închisoare cu suspendare.
