Guvernul nu a stabilit încă măsurile fiscale - discută cu CE pentru a nu pierde fonduri UE, pe masă fiind o serie foarte largă de propuneri din raportul Băncii Mondiale. Ulterior, ce măsuri vor fi adoptate depinde de negocierea politică dintre PSD și PNL

Guvernul discută în prezent cu Comisia Europeană (CE) măsuri și obiective de politică fiscală necesare pentru a asigura CE că România, în contextul în care ar urma să depășească ținta de deficit bugetar de 4,4%, stabilită pentru anul acesta prin procedura de deficit excesiv, rămâne angajată serios în scopul reducerii deficitului și, în consecință, Comisia nu ar trebui să taie din fondurile europene destinate României din PNRR sau din bugetul multianual, potrivit informațiilor Profit.ro. Parte a acestui proces, pe masă în cadrul discuțiilor sunt toate măsurile fiscale propuse într-un raport al Băncii Mondiale (parte din asistența oferită în cadrul PNRR), un set amplu de propuneri, cu modificări substanțiale în ce privește scutirile pentru angajații din unele domenii, TVA redusă, regimul microîntreprinderilor și altele.

O decizie guvernamentală nu a fost luată încă, deși în spațiul public au fost vehiculate în ultima perioadă o serie de măsuri prezentate, pe surse, ca fiind pregătite de către executiv, printre care majorarea accizelor la tutun și alcool, eliminarea unor facilități fiscale, cum ar fi scutiri pentru unii angajați, precum și creșterea unor cote de TVA redusă, schimbări la regimul microîntreprinderilor. Potrivit informațiilor Profit.ro, Guvernul a juns la concluzia că nu se va putea încadra în ținta de deficit pentru anul acesta, astfel că marele efort al autorităților este acum de a discuta și de a convinge Comisia Europeană (CE) că România, chiar dacă depășește ținta de de deficit bugetar de 4,4% din PIB pentru anul acesta, este un partener serios și adoptă în același timp și măsuri de corecție fiscală.

În consecință, sunt pe masă toate măsurile de creșteri de taxe, impozite și contribuții prevăzute în analiza pe care Banca Mondială (BM) a furnizat-o Ministerului Finanțelor ca parte din PNRR, "Raport privind sistemul fiscal din România, inclusiv analiza comparativă și recomandări pentru reforma cadrului fiscal". Raportul este disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor și include și mare parte dintre măsurile vehiculate în presă în ultimele zile, alături de multe altele.

Este important de precizat că guvernanții au promis ferm în trecut, în multe rânduri, că în anul 2023 nu vor urma noi majorări de taxe, după cele adoptate în vara lui 2022, prin OG 16.

CITEȘTE ȘI Inspectorii Fiscului au înăsprit controalele la marile companii

Cum perioada rămasă până la final de an este destul de scurtă ca eventuale măsuri de creștere a veniturilor să producă efecte majore (ar trebui să fie de amploare pentru a compensa în câteva luni, posibil începând din septembrie, rămânerea în urmă la venituri bugetare din primele 8 luni), România trebuie să convingă CE că măsurile pe care le va adopta vor stabiliza finanțele țării și vor așeza din nou lucrurile pe un parcurs normal în ce privește reducerea deficitului bugetar.

România este de mai mulți ani în procedură de deficit excesiv și are prevăzut ca țintă să coboare deficitul la 4,4% din PIB, de la 5,7% anul trecut. Pentru 2024, ar trebui să urmeze o corecție la 2,95% din PIB, astfel încât deficitul să ajungă sub limita maximă de 3% permisă în UE. Rămâne de văzut în ce măsură va fi afectată doar ținta pentru anul acesta și ce impact va avea creșterea taxării în 2024.

Guvernul va discuta cu Comisia Europeană obiective pe care va trebui să le atingă pentru a nu pierde fonduri UE chiar dacă ratează ținta de deficit anul acesta, urmând ca aspectele mai concrete de atingere a acestor obiective să fie decise ulterior în negocierile politice din coaliția PSD - PNL, unde vor conta și sensibilitățile electorale ale celor două partide.

Este luată în calcul introducerea unor măsuri fiscale din septembrie și a altora din ianuarie, pentru ianuarie urmând să rămână modificările care vizează impozite și taxe unde ar fi dificilă fragmentarea anului ca perioadă fiscală.

CITEȘTE ȘI Industria tutunului - O nouă majorare a accizelor ar fi a treia în 12 luni, similar cu ce s-a întâmplat în 2010, când și piața neagră a crescut puternic. Prețurile sunt deja mari pentru puterea de cumpărare a românilor, Guvernul riscă să piardă lupta cu c

Pe scurt din raportul BM. Pe larg mai jos. Unele dintre aceste măsuri au fost prezentate de presă ca fiind pregătite pentru a fi introduse de către Guvern

• eliminarea cotelor reduse de TVA care au fost introduse în scopuri nedistributive, cum ar fi cotele reduse pentru mâncarea din restaurante, cazarea, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri. Pe termen mai lung o extindere suplimentară a bazei de impozitare în legătură cu cotele reduse care au fost introduse în scopuri distributive, inclusiv cota redusă pentru alimente, produse farmaceutice, aprovizionarea cu apă și energie termică.
• eliminarea scutirilor de impozit pentru lucrătorii din agricultură, construcții și sectorul de tehnologia informației (IT).
• eliminarea impozitului pe tranzacțiile de vânzare a proprietăților rezidențiale și înlocuirea acestuia cu un impozit de 10% pe câștigurile de capital, eventual cu o sumă de scutire moderată pentru proprietățile ocupate de proprietari.
• creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se alinia la impozitarea majorității celorlalte forme de venituri din capital.
• impozitarea proprietăților la valoarea de piață
• reevaluarea obiectivului de politică și a eficacității scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite.
• eliminarea reducerii cotei IP disponibilă pentru societățile care își măresc capitalul social. 
• reevaluarea periodică a stimulentelor fiscale pentru întreprinderi, pentru a se asigura că acestea continuă să își îndeplinească obiectivele rentabil și să publice estimările privind cheltuielile fiscale pentru fiecare concesiune în cadrul unui raport anual privind cheltuielile fiscale.
• Reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor pentru a egala pragul TVA (în prezent de 88.500 euro). Pentru ca întreprinderile să aibă timp să se adapteze, această reformă ar putea fi pusă în aplicare etapizat, începând cu reducerea deja convenită la 500.000 euro de la 1 ianuarie 2023, apoi la 250.000 euro de la 1 ianuarie 2024 și ajungând la pragul TVA (ajustat la inflație) la 1 ianuarie 2025. Pragurile de înregistrare a microîntreprinderilor și deînregistrare în scopuri de TVA trebuie apoi să rămână aliniate.
• Punerea în aplicare de norme suplimentare pentru a preveni divizarea artificială aîntreprinderilor pentru a avea acces la regimul microîntreprinderilor.
• Eliminarea posibilității de a deduce anumite cheltuieli din cifra de afaceri. Acest lucru va simplifica și mai mult regimul microîntreprinderilor și va reduce posibilitățile de evaziune fiscală. Dacă se dorește, ar putea fi aplicată în schimb o sumă fixă de deducere (ca procent din cifra de afaceri).
• Efectuarea unei reevaluări a cotei corespunzătoare de impozitare a cifrei de afaceri. Cota propusă de 1% implică o marjă de profit de aproximativ 6,25%, care este probabil să fie mai mică decât marja reală de profit a majorității microîntreprinderilor, ceea ce duce la un tratamentfiscal preferențial pentru microîntreprinderi în comparație cu societățile care fac obiectul regimului obișnuit de impozitare a IP.
• Echivalarea impozitării salariaților și a lucrătorilor independenți prin eliminarea plafonului CAS aplicat în prezent lucrătorilor independenți. O opțiune alternativă ar fi aplicarea unui plafon de CAS atât pentru salariați, cât și pentru lucrătorii independenți - deși trebuie evaluateși eventualele implicații asupra drepturilor de pensie.
• Planificarea și trecerea treptată la eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili.
• Introducerea unei taxări suplimentare a carbonului (de ex., rate mai mari ale accizelor) pentru a aborda prezența externalităților legate de combustibilii fosili.

Raportul furnizat de către Banca Mondială

CITEȘTE ȘI Acțiuni Antifraudă de amploare în sectorul energetic - implicații fiscale de 2,5 miliarde de lei la companii din domeniul energiei electrice

Raportul Băncii Mondiale

Raportul BM propune o serie de corecții ale unor scutiri și regimuri preferențiale, pentru a aduce mai mulți bani la buget.

Potrivit BM, regimurile fiscale preferențiale extinse și scutirile extinse pentru diverse categorii de forță de muncă și microîntreprinderi, cotele reduse de TVA pentru o gamă largă de bunuri și servicii, alături de o cotă unică foarte scăzută de impozit pe venitul persoanelor fizice de10% (care a fost redusă de la 16% în 2018), au redus baza de impozitare, au introdus denaturări considerabile și au afectat negativ echitatea sistemului fiscal.

Dintre propunerile BM:

Reformarea impozitării veniturilor din muncă pentru a crește echitatea și a îmbunătăți stimulentele de muncă pentru lucrătorii cu venituri mici

• Reevaluarea meritelor structurii actuale a impozitului pe venitul persoanelor fizice (IVPF) și luarea în considerare a introducerii unei cote progresive a IVPF pentru venitul din muncă (și venitul întreprinderilor individuale fără personalitate juridică).
• Eliminarea scutirilor IVPF pentru lucrătorii din agricultură, construcții și sectorul de tehnologia informației (IT).
• Reducerea sarcinii totale impuse lucrătorilor cu venituri mici din cauza contribuțiilor substanțiale la sănătate și pensii, fie prin:
  • Eliminarea contribuției de 10% pentru sănătate (finanțând în schimb asistența medicală prin impozitarea generală); sau
  • Introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru veniturile obținute (CFVS) care să compenseze o parte din actuala povară a contribuțiilor la sănătate și/sau la pensii pentru lucrătorii cu venituri mici. În cazul în care contribuțiile pentru sănătate sunt menținute, să se ia în considerare extinderea bazei de contribuții, de exemplu, prin eliminarea scutirii pentru lucrătorii din construcții și, eventual, pentru pensionarii cu venituri

Reformarea impozitării veniturilor din capital pentru a crește eficiența și echitatea

• Eliminarea impozitului pe tranzacțiile de vânzare a proprietăților rezidențiale și înlocuirea acestuia cu un impozit de 10% pe câștigurile de capital, eventual cu o sumă de scutire moderată pentru proprietățile ocupate de proprietari. Impozitul pe câștigurile de capital ar trebui să fie pus în aplicare în perspectivă, aplicându-se doar proprietăților achiziționate după data anunțării reformei. Deși reduce veniturile, acest lucru evită necesitatea de a reevalua toate proprietățile.
• Menținerea cotei actuale de impozitare de 10% pentru câștigurile de capital obținute printr-un intermediar (de ex. un fond de investiții) și nu se va continua cu reforma anunțată a cotei divizate de 1%/3%, care este concesivă. Acest lucru va menține neutralitatea între investițiile directe și cele intermediate în acțiuni, în timp ce reforma anunțată ar avea ca rezultat acordarea unui avantaj fiscal semnificativ pentru investițiile intermediate, spre deosebire de cele directe.
• Creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se alinia la impozitarea majorității celorlalte forme de venituri din capital.

Îmbunătățirea conceperii impozitării recurente a proprietății

• Trecerea de la un sistem de impozitare a proprietății bazat pe suprafață la un sistem bazat pe valoarea de piață, pentru a îmbunătăți atât echitatea, cât și eficiența. De asemenea, să se ia în considerare fuzionarea impozitului pe teren și a celui pe clădiri într-un singur impozit, deoarece acest lucru ar permite o estimare mai ușoară a valorilor de piață pe baza tranzacțiilor de piață.
• După trecerea la o bază de impozitare bazată pe valoarea de piață, trebuie reevaluată întreaga structură a ratelor, în vederea creșterii veniturilor totale recurente din impozitul pe proprietate peste nivelul actual, relativ scăzut în rândul țărilor UE.
• Limitarea utilizării facilităților fiscale pentru impozitul pe proprietate la cele destinate contribuabililor cu venituri mici și persoanelor în vârstă, clădirilor guvernamentale și unei game cât mai limitate de organizații de utilitate publică. Cel puțin, să se efectueze o reevaluare periodică și o analiză cost-beneficiu a facilităților fiscale acordate pentru impozitul pe proprietate.

Reformarea stimulentelor fiscale pentru întreprinderi pentru a îmbunătăți eficacitatea și transparența

• Simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare și dezvoltare la o singură deducere sporită, eliminând actuala scutire de impozit pentru întreprinderile nou înființate în domeniul cercetării și dezvoltării. Îmbunătățirea utilizării deducerii mărite pentru cercetare și dezvoltare prin revizuirea și clarificarea definiției “cheltuielilor de cercetare și dezvoltare”.
• Reevaluarea obiectivului de politică și a eficacității scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite. În cazul în care obiectivul principal este de a stimula investițiile, să se ia în considerare implementarea unui credit fiscal pentru investiții. Nu continuați cu extinderea anunțată a domeniului de aplicare a scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite până când nu se va efectua o evaluare a eficacității regimului existent.
• Eliminarea reducerii cotei IP disponibilă pentru societățile care își măresc capitalul social. Deși această măsură este programată să fie în vigoare doar în perioada 2021-2025, ea este prost direcționată, în sensul că reducerea inițială de 2 puncte procentuale poate fi primită de societățile care nu măresc capitalul social.
• Angajarea privind reevaluarea periodică a stimulentelor fiscale pentru întreprinderi, pentru a se asigura că acestea continuă să își îndeplinească obiectivele rentabil și să publice estimările privind cheltuielile fiscale pentru fiecare concesiune în cadrul unui raport anual privind cheltuielile fiscale.

Îmbunătățirea concepției regimului microîntreprinderilor și reducerea denaturării formei de afaceri

• Reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor pentru a egala pragul TVA (în prezent de 88.500 euro). Pentru ca întreprinderile să aibă timp să se adapteze, această reformă ar putea fi pusă în aplicare etapizat, începând cu reducerea deja convenită la 500.000 euro de la 1 ianuarie 2023, apoi la 250.000 euro de la 1 ianuarie 2024 și ajungând la pragul TVA (ajustat la inflație) la 1 ianuarie 2025. Pragurile de înregistrare a microîntreprinderilor și de înregistrare în scopuri de TVA trebuie apoi să rămână aliniate.
• Punerea în aplicare de norme suplimentare pentru a preveni divizarea artificială a întreprinderilor pentru a avea acces la regimul microîntreprinderilor.
• Eliminarea posibilității de a deduce anumite cheltuieli din cifra de afaceri. Acest lucru va simplifica și mai mult regimul microîntreprinderilor și va reduce posibilitățile de evaziune fiscală. Dacă se dorește, ar putea fi aplicată în schimb o sumă fixă de deducere (ca procent din cifra de afaceri).
• Efectuarea unei reevaluări a cotei corespunzătoare de impozitare a cifrei de afaceri. Cota propusă de 1% implică o marjă de profit de aproximativ 6,25%, care este probabil să fie mai mică decât marja reală de profit a majorității microîntreprinderilor, ceea ce duce la un tratament fiscal preferențial pentru microîntreprinderi în comparație cu societățile care fac obiectul regimului obișnuit de impozitare a IP.
• Echivalarea impozitării salariaților și a lucrătorilor independenți prin eliminarea plafonului CAS aplicat în prezent lucrătorilor independenți. O opțiune alternativă ar fi aplicarea unui plafon de CAS atât pentru salariați, cât și pentru lucrătorii independenți - deși trebuie evaluateși eventualele implicații asupra drepturilor de pensie.

Reformarea impozitării energiei pentru a stabili un preț mai eficient al emisiilor de carbon și a asigurao mai mare neutralitate între tipurile de combustibil

• Planificarea și trecerea treptată la eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili. O condiție prealabilă necesară pentru o reformă a prețurilor la energie care să țină seama de efectele externe este absența subvențiilor pentru combustibilii fosili. Candidații potențiali pentru reforma subvențiilor pentru combustibilii fosili (RSCF) în România sunt subvențiile pentru cărbune, gaze naturale și energie termică.
• Introducerea unei taxări suplimentare a carbonului (de ex., rate mai mari ale accizelor) pentru a aborda prezența externalităților legate de combustibilii fosili. Pentru a internaliza pe deplin clima și alte externalități, se estimează că prețurile combustibililor fosili în 2030 trebuie să crească cu aproximativ 50% (benzină), 62% (motorină), 34% (GPL), 55% (kerosen), 51% (alte produse petroliere/alte produse petroliere decât cele de transport), 113% (cărbune), 32% (gazenaturale) și 7% (electricitate) față de nivelurile de referință (i.e., în absența unei taxări suplimentare a carbonului).
• Folosirea veniturilor generate de RSCF și de prețurile suplimentare la carbon pentru a compensa grupurile vulnerabile.

Lărgirea bazei de TVA

• Pe termen scurt, România trebuie să ia în considerare eliminarea cotelor reduse care au fost introduse în scopuri nedistributive, cum ar fi cotele reduse pentru mâncarea din restaurante, cazarea, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri. Aceste cote reduse au un impact distributiv negativ, denaturează deciziile de consum, costurile cu veniturile și este puțin probabil să fie un mijloc eficient de abordare a oricăror obiective sociale sau culturale.
• Pe termen mai lung, și cu siguranță nu înainte de încheierea actualei crize a prețurilor la alimente și energie, trebuie să se ia în considerare o extindere suplimentară a bazei de impozitare în legătură cu cotele reduse care au fost introduse în scopuri distributive, inclusiv cota redusă pentru alimente, produse farmaceutice, aprovizionarea cu apă și energie termică. Cu toate acestea, pentru a se asigura că gospodăriile sărace nu sunt dezavantajate de astfel de reforme, trebuie să se pună în aplicare în același timp transferuri de numerar specifice pentru a compensa pe deplin gospodăriile cele mai sărace. Această reformă ar trebui să se bazeze pe un model de microsimulare, pentru a identifica acoperirea necesară a transferurilor în numerar în comparație cu transferurile de asistență socială existente.

Îmbunătățirea capacității analitice în cadrul Ministerului de Finanțe

• Pentru o mai bună implementare a reformelor privind IVPF, IP și TVA, România trebuie să își îmbunătățească capacitatea de modelare prin microsimulare fiscale. Acest lucru poate contribui la fundamentarea etapei de implementare a procesului de reformă. De asemenea, trebuie să se ia în considerare dezvoltarea unor instrumente analitice suplimentare, cum ar fi decalajul privind TVA și modelele de microsimulare privind TVA. Banca Mondială poate oferi asistență Ministerului Finanțelor în dezvoltarea acestor instrumente analitice.
• Pentru a se asigura că aceste instrumente analitice pot fi folosite și întreținute eficient, Ministerul Finanțelor ar trebui, de asemenea, să dispună de resursele necesare pentru ca unitatea responsabilă de instrumentele analitice să fie complet dotată cu personal.