Ministerul Finanțelor se așteaptă să depășească în continuare Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (MTO), în condițiile în care deficitul bugetar adoptat pentru anul viitor este la limita tratatelor europene, într-o perioadă de creștere economică peste potențial. Comisia Europeană preconizează că România va avea cel mai ridicat deficit structural din UE în acest an și în 2018, după ce până în 2015 a dus o politică de ajustare semnificativă a dezechilibrelor bugetare.
Profit.ro a semnalat de luna trecută că Guvernul a construit proiectul de buget 2018 cu un deficit de 2,97% și că ajustarea cerută de Comisia Europeană va fi abia din 2019.
Ieri, Parlamentul a adoptat bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru 2018. Deficitul bugetar va fi de aproape 27 de miliarde de lei, adică aproape 3% din Produsul Intern Brut estimat la circa 908 miliarde de lei pentru anul viitor, pe o creștere economică reală de 5,5%.
“Pe orizontul 2018-2021, politica de deficit bugetar continuă să susțină în mod direct creșterea economică, în marja permisă de Pactul de Stabilitate și Creștere, respectiv un deficit bugetar ESA de 3% din PIB”, arată Finanțele în raportul de previziune economică ce însoțește proiectul de buget.
Numai că deficitul bugetar de 3% nu este cel urmărit în Pactul de Stabilitate, ci deficitul structural, care ia în calcul potențialul de creștere economică al țării, la care deficitul structural trebuie aplicat. Astfel, atunci când creșterea este peste potențial, țările ar trebui să reducă deficitele bugetare, având spațiu mai mare de cheltuieli excedentare în perioadele de scădere economică.
Ministerul Finanțelor recunoaște că s-a abătut în ultimii doi ani de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu și se așteaptă la o ajustare abia din 2019.
“Măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2016 (noul Cod fiscal și majorările salariale și ale unor drepturi de natura asistenței sociale) și continuate prin măsurile adoptate de noul Guvern în anul 2017, (creșterea salariului minim, eliminare contribuții pentru pensionari, neimpozitare pensii sub 2000 lei, adoptarea legii privind eliminarea a 102 taxe, creșterea valorii punctului de pensie) au determinat în anul 2016 o evoluție de 2,2 % a deficitului structural și se estimează 3,06 % din PIB pentru anul 2017, reflectând în continuare o deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu”, se arată în raport.
Pentru 2018, Finanțele estimează un deficit structural și mai mare decât din cel din acest an, la aproape 3,2% din PIB. Anul trecut, deficitul structural din România a fost de 2,2% din PIB, după ce în perioada 2013-2014 a fost de 0,9%, respectiv 0,4% din PIB, iar în 2015 de 0,3%, perioadă în care România era printre țările europene care respectau Pactul de Stabilitate, în condițiile în care anterior adoptase măsuri dure de austeritate.
De acolo, politicile fiscale au ajuns cele mai laxe din Uniune, potrivit Comisiei Europene. În raportul de previziune economică din toamnă, Comisia estima pentru acest an un deficit structural de 3,3%, de 4,3% în 2018 și 4,6% în 2019. Doar Ungaria are cifre apropiate, cu o estimare de deficit structural 3,2% din PIB în acest an și 3,6% anul viitor, în condițiile în care ambele țări au o țintă care stipulează că nu trebuie să depășească deficitul structural de 1% din PIB.
Deficitul structural la nivelul UE 27 s-a ajustat treptat de la 1,3% din PIB, în 2013, la 0,9%, în 2016, și este prognozat să crească cu câte 0,1 puncte procentuale anual până la 1,2% în 2019.
De altfel, România este și singura țară care a primit în acest an o recomandare în procedura de deficit structural excesiv să reducă cifrele cu câte 0,5 puncte procentuale anul acesta și anul următor.
Datele pe care s-a bazat analiza Comisiei sunt însă schimbate acum. Previziunile vedeau o creștere economică mai lentă, în timp ce, în realitate, avansul a fost mai ridicat, estimat la circa 6% pentru întreg anul. Acest lucru indică, în scenariul pesimist, că deficitul structural este, de fapt, mai mare, pentru că deviația de la PIB potențial este de asemenea mai mare.
Pe de altă, parte, creșterea potențială este o estimată economică, bazată pe capital, muncă și factorii totali de producție. Ministerul Finanțelor a răspuns Comisiei că PIB potențial a crescut puternic față de perioada 2009-2016, de la un avans mediu de 2,1% la unul de 5,1% pentru perioada 2017-2021, ceea ce ar însemna că creșterea economică este foarte apropiată de potențial. Totodată, Finanțele au argumentat că România are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale datoriei publice din UE, și că acestea au rămas aproape neschimbate, la circa 37% din PIB.
Comisia n-a fost satisfăcută de răspuns și a considerat, în noiembrie, că România n-a întreprins măsurile de reducere a deficitului și că trebuie să raporteze până în aprilie ce pași a luat astfel încât să limiteze creșterea nominală a cheltuielilor primare (cele care nu includ dobânzile plătite) la 3,3% în 2018.
Cheltuielile de la bugetul general consolidat (fără dobânzi) vor crește, însă, anul viitor cu 11,5%, de la 271 de miliarde de lei la 302 miliarde de lei, potrivit Finanțelor.
“Devierea de la obiectivul bugetar pe termen mediu s-ar produce în condițiile menținerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB”, precizează Finanțele
Comisia vede o creștere a datoriei publice la 39,1% din PIB în 2018 și la 40,5% în 2019, de la circa 38%, în condițiile unui deficit bugetar de 3,9%, respectiv 4,1% din PIB, la o creștere economică de 4,4%, respectiv 4,1%.
Ministerul Finanțelor crede că datoria publică ar putea crește doar dacă se manifestă scenariul de risc.
O creștere economică cu 1% din PIB mai scăzută decât creșterea economică nominală prognozată ar cre;te nivelului datoriei cu 2,5 % din PIB, în anul 2021;
Deprecierea monedei naționale cu 10% față de euro ar determina creșterea ponderii datoriei guvernamentale în PIB de până la 1,5 % din PIB, în anul 2021;
Un deficit cash de 3,9% din PIB în perioada 2018 – 2021, ar conduce la o creștere a nivelului de îndatorare cu până la 6,1 % din PIB în 2021;
Influența combinată a tuturor factorilor ar crește datoria publică cu 10,8% din PIB, la sfârșitul perioadei de analiză, la 46,8% din PIB, față de scenariul de bază de 36% din PIB.
