Guvernul și-a menținut, marți, în discuția cu patronatele și sindicatele, decizia ca salariul minim brut pe economie, începând de la 1 ianuarie 2020, să crească cu 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei, reprezentând o majorare de 150 lei brut și 83 lei net. Sindicatele au propus variante mai mari, de 2.260 lei, respectiv de 2.284 lei brut și au solicitat în mod particular ca, în Legea salarizării, să fie modificate corelațiile actuale între salariul minim și celelalte forme de venituri din sistemul public. Potrivit calculelelor sindicatelor, în timp ce pentru cei plătiți cu salariul minim creșterea va fi de 83 lei, de anul viitor, indemnizația pentru primari crește cu 687 lei, indemnizația parlamentarilor cu 789 lei, iar cea a prim-ministrului, cu 1.000 lei.
Premierul Orban a prezentat, săptămâna trecută, trei scenarii de majorare a salariului minim brut pe economie, începând de la 1 ianuarie 2020, dar toate au în vedere o majorare de 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei, adică o majorare de 150 lei brut, respectiv 83 lei net. Majorarea se referă, însă, doar salariul minim pe economie pentru persoanele fără studii superioare.
”În ceea ce privește proiectul de hotărâre de guvern privind salariul minim, noi ne menținem punctul de vedere. Aceasta considerăm noi că aste este soluția, dar suntem deschisi pentu o discuție pentru anul viitor, să luăm în calcul orice inițaitovă de a îmbunătăți mecanismului de calcul. Dorim o modalitate de calcul a salariului minim care să se bazeze pe realitatea economcă și să nu creeze tulburări majore în economie, în funcționarea companiilor, în raportul cerere-ofertă, să aibă rolul de a genera un stimulent, nu efecte negative”, a spus Orban, marți, la o nouă întâlnire cu patronatele și sindicatele, arătând că din punct de vedere bugetar și strict contabil ar fi fost în favoarea unei creșteri mai mari, pentru că majorarea salariului ar aduce venituri mai mari la buget.
Sindicatele au avut propuneri de modificare a primei variante de stabilire a salariului minim pe economie, avansată de Guvern, arătând că celelate variante sunt defavorabile angajaților, și au venit și cu noi propuneri de majorare a salariului minim brut pe economie. Astfel Cartel Alfa a propus ca salariul minimi brut să crească la 2.260 lei, în timp ce BNS a solicitat o majorare la 2.284 lei.
Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a arătat că toate formulele propuse de Executiv conduc la o înghețare a salariului minim pe economie pe termen lung, cei cu venituri mici nefiind luați astfel în considerare.
Totodată, liderul BNS, Dumitru Costin, a arătat că trebuie revizuită legătura directă dintre salariul minim și alte venituri din legea salarizării în sectorul bugtar, astfel încât pe termen mediu și lung să se asigure o majorare semnificatică a salariului minim și nu a celorlalte vebituri din sistemul bugetar care sunt calculate în fucnție de acesta.
”Ar trebui găsite ale mecanisme de raportare în legea salarizării, nu raportare la salariul minim. În timp ce creșterea este de 80 lei net la salariul minim, la indemnizația dumneavoastră creșterea este de 1.000 lei net”, i-a spus liderul BNS premierului.
Potrivit lui Dumitru Costin, totodată, o dată cu majorarea salariului minim, la nivelul propus de Guvern, indemnizația pentru un primar de oraș mare crește cu 687 lei net, iar indemnizația unui parlamentar cu 789 lei net.
Sindicatele au mai criticat și faptul că Guvernul a folosit, în calculul majorării salariului minim, rata inflației din octombrie 2019 față de octombrie 2018, în timp ce premierul Orbanl le-a replicat că a fost aplicată o rată certă, restul fiind prognoze. Tot sindicatele au dorit utilizarea productvității orare și nu cea pe persoană ocupată.
Cele 3 scenarii propuse de Guvern pentru stabilirea salariului minim pe economie
Scenariul I
Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei.
Acest scenariu prezintă avantajul - în opinia Guvernului - că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menținere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflației.
%MW = (1+%IPC/100)*(1+%prod/100) * 100-100
%MW = creșterea salariului minim
%IPC = rata inflației
%prod = creșterea reală a productivității pe persoană ocupată
Scenariul II
Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei;
În plus față de scenariul 1, se instituie unui mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii economice:
➢ în cazul în care diferența dintre creșterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim și cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creșterii economice, coeficientul de creștere fiind 0%;
➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, fără a depăși 1 punct procentual;
➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, negociat, fără a depăși 2 puncte procentuale.
%MW = (1+%IPC/100)*(1+%prod/100) * 100-100 + cor*(%PIBT-%PIBT-1)
%MW = creșterea salariului minim
%IPC = rata inflației
%prod = creșterea reală a productivității pe persoană ocupată
cor*(%PIBT-%PIBT-1) = coeficientul de corecție ce reprezintă un procent (cor) din diferența dintre creșterea economică din anul pentru care se majorează salariul minim (%PIBT) și cea estimată pentru anul precedent (%PIBT-1)
Pe lângă faptul că se asigură sustenabilitatea și se majorează puterea de cumpărare a salariului minim, prin această metodă se evită agravarea situației economice prin deteriorarea profitabilității firmelor ca urmare a unor costuri suplimentare nesustenabile, când are loc o încetinire abruptă a dinamicii PIB, iar pe de altă parte creează premisele ca salariații să beneficieze suplimentar de efectele unei accelerări a dinamicii PIB în anul pentru care se ia decizia de majorare.
Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al profitabilității sectorului privat.
Scenariul III
Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei;
În plus față de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecție în funcție de rata șomajului, respectiv: coeficientul de corecție este un procent din diferența dintre rata efectivă și "rata naturală" a șomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali.
Pentru "rata naturală" a șomajului se folosește NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a șomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creșterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a șomajului se folosește cea determinată conform metodologiei BIM.
%MW = (1+%IPC/100)*(1+%prod/100) * 100-100 + cor*(S-NAWRU)
%MW = creșterea salariului minim
%IPC = rata inflației
%prod = creșterea reală a productivității pe persoană
cor*(S-NAWRU)= coeficientul de corecție ce reprezintă un procent (cor) din diferența dintre rata șomajului (S) și rata naturală a șomajului (NAWRU)
Această metodă prezintă, în plus față de sustenabilitate și majorarea puterii de cumpărare, avantajul că ține cont de poziția ciclică a economiei și contribuie la atenuarea excesului de cerere prin luarea în considerare a situației de pe piața muncii. În cazul în care rata șomajului efectiv coboară sub nivelul său natural, procentul de creștere a salariului minim rezultat la primul paragraf este diminuat și în acest fel creșterea câștigului mediu brut este încetinită față de scenariul I, presiunile inflaționiste se reduc iar excesul de cerere, dacă este cazul, se atenuează.
O situare a ratei efective a șomajului peste rata naturală este compatibilă cu necesitatea unei creșteri a salariului minim pentru angajarea de forță de muncă și diminuarea șomajului.
Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al pieței muncii.
Pentru anul următor, mecanismul de corecție nu va fi aplicat întrucât creșterea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019, iar rata șomajului conform metodologiei BIM este prognozată la 3,8%, rată egală cu cea naturală.
Cu privire la impactul asupra consumului, este estimată o creștere a consumului final al populației de 0,3%. În același timp, este de aşteptat şi o majorare a importului bunurilor de consum, cu un impact asupra importurilor totale de 0,1%. În consecinţă, la nivelul creşterii economice se estimează o majorare de 0,2%.
Ţinând cont de faptul că măsura afectează ramuri precum comerţul şi transporturile s-a avut în vedere influenţa asupra creşterii preţurilor de consum, dar impactul este unul redus, de numai 0,1%.
Pentru estimarea efectului majorării salariului minim asupra câştigului salarial mediu brut s-a folosit coeficientul de transmitere, calculat pe baza distribuţiei componentelor grilei de salarizare pe baza calificărilor. Astfel, la o majorare cu 1% a salariului minim, câştigul salarial mediu brut se majorează cu 0,3%. În condiţiile aplicării măsurii de majorare a salariului minim cu 7,2% câştigul salarial mediu brut poate creşte cu 2%.
