Limita actuală, aprobată anterior, este de 2 miliarde de lei pentru 2026.
"Având în vedere consecințele ce pot deriva din menținerea limitelor de contractare și de trageri în anul curent asupra demarării/continuării investițiilor publice de interes local, este necesară majorarea acestora, la 3 miliarde lei, atât pentru plafoanele privind finanțările rambursabile care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, cât și pentru cele privind tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale.
Pentru anii 2027 și 2028 plafonul de contractare se menține la 2 miliarde lei, iar plafoanele privind tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, sunt în sumă de 2 miliarde lei", potrivit actului analizat de Profit.ro.
În cazul în care plafonul pentru trageri aprobat pentru anul 2026 în valoare de 2 miliarde lei, se menține la același nivel, suma disponibilă ar fi alocată integral de Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale la început de an, ca urmare a solicitărilor de tragere adresate de unitățile/subdiviziunile administrativteritoriale în baza contractelor încheiate, ceea ce ar duce la situația în care autorizările de contractare în cursul anului 2026 să nu beneficieze de plafon de tragere în același an.
În contextul actualei situații economice, decalajul între autorizările de contractare în anul 2026 și autorizările de tragere din contractele respective începând cu anul 2027, ar conduce la un blocaj ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale.
Pentru acest an, arată datele Guvernului, au fost aprobate trageri de 1,97 miliarde lei, aproape de limita de 2 miliarde lei.
România are probleme bugetare de mai mulți ani
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB. Pentru anul acesta, ținta de deficit de 6,2% din PIB, în linie cu angajamentele asumate față de CE.
Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA, folosit la nivelul UE, este mai ridicat.
Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și unele reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare mai redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.
