Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 14,63 miliarde lei (1,28% din PIB) pentru primele trei luni ale acestui an, în scădere față de deficitul de 18,06 miliarde lei (1,71% din PIB) înregistrat în perioada similară a anului 2020. Sume în valoare de 6,06 miliarde lei (0,53% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID19, afirmă Ministerul Finanțelor. Veniturile au înregistrat un avans de 18,8% pentru primele trei luni, față de un plus de 11,2% în cazul cheltuielilor. Avansul veniturilor este justificat, parțial, și de efectul dat de comparația între martie anul acesta și martie anul trecut, prima lună de restricții asupra economiei, în care firmele au primit și aplicat masiv facilitatea fiscală de amânare a plății obligațiilor fiscale fără dobânzi, penalități și executare.
Comparativ cu ianuarie-martie 2019, veniturile înregistrează un plus de 14,9%.
Astfel, în perioada ianuarie-martie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 2,21 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent și plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 3,85 miliarde lei.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare a postat pe Facebook datele privind execuția bugetară, inclusiv un infografic pregătit anterior, la momentul la care informațiile au devenit disponibile și pe site-ul ministerului.
Graficul ministrului
Informații privind execuția
Veniturile
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 85,79 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2021, cu 18,8% față de trimetrul I 2020 și cu 14,9% față de trimestrul I 2019. Acest avans însemnat se datorează atât efectului de bază redus aferent lunii martie 2020, când s-au adoptat măsuri fiscale menite să sprijine contribuabilii în contextul pandemiei (preponderent amânarea termenului de plată a obligațiilor fiscale), cât și recuperării parțiale a unor categorii de venituri.
Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluții nominale pozitive, cele mai pronunțate remarcându-se în cazul TVA, contribuțiilor de asigurări, impozitelor pe proprietate și fondurilor europene.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 6,75 miliarde lei în perioada ian-mar 2021, consemnând o creștere de 12,7% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+47,4%), respectiv impozitul pe dividende (+16,3%), în timp ce veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 10,0% - o dinamică dublă față de cea a fondului de salarii din economie de 5%.
CITEȘTE ȘI Dacă ar ajunge roboții să dea consultanță, ce vor mai face oamenii? Despre viitorul consultanței, ce cred liderii PwC (III)Contribuțiile de asigurări au înregistrat 30,50 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2021, consemnând o creștere de 11,6% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este superioară dinamicii fondului de salarii și se datorează atât bazei reduse din martie 2020, cât recuperării unor venituri din contribuții aferente anului trecut.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 3,86 miliarde lei în primul trimestru din 2021, în creștere cu 34,9% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici, cu o dinamică pozitivă de 39% (an/an).
Încasările nete din TVA au înregistrat 16,95 miliarde lei în primele trei luni ale anului curent, în creștere cu 37,9% (an/an). În același timp, restituirile de TVA au însumat 6,29 miliarde lei în perioada analizată, nivel inferior celui înregistrat în primul trimestru al anului precedent.
CITEȘTE ȘI Studiu EY: Companiile raportează scăderi ale cifrei de afaceri, însă doar 19% și-au revizuit politica de prețuri de transferAceste evoluții au fost influențate atât de baza comparabilă a lunii martie 2020 - când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA și de accelerare a rambursărilor de TVA, cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar în contextul crizei, cât și de recuperarea parțială a TVA aferentă anului 2020. Veniturile din accize au însumat 7,75 miliarde lei în ian-mar 2021, în creștere cu 4,4% (an/an), pe fondul evoluției încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+12,3%, an/an), susținută de majorarea accizei la țigarete cu 8,4%. Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produse energetice s-au contractat cu 3,3% (an/an), în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanți în conjunctura actuală. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată atât de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, cât și de volatilitatea consumului.
Veniturile din impozite și taxe pe proprietate au înregistrat 4,11 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2021, nivel aproape dublu față de cel consemnat în aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția se datorează atât unui efect de bază, ca urmare a prorogării termenului de plată al impozitelor în 2020 (de la 31 martie la 30 iunie), cât și unor modificări legislative, intrate în vigoare în ianuarie 20214.
Veniturile nefiscale au însumat 6,29 miliarde lei în ian-mar 2021, înregistrând o creștere de 14,3% (an/an), această creștere fiind determinată și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 115/2011. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 5,02 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2021, în creștere cu 28,6% față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
Cheltuielile
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 100,42 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 11,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele trei luni ale anului 2021 au înregistrat o creștere cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2020, de la 8,6% din PIB la 8,8% din PIB. Majorarea cheltuielilor este determinată și de continuarea măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei (3,85 miliarde lei).
CITEȘTE ȘI Viața angajaților și a companiilor în pandemie: O experiență povestită prin ochii consultanței, cu liderii PwC (II)Cheltuielile de personal au însumat 27,74 miliarde lei, în creștere cu 5,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 52,1 milioane lei, precum și alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical și auxiliar implicați în activitățile cu pacienții diagnosticați cu COVID-19 de aproximativ 797,7 milioane lei.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 13,0 miliarde lei, în creștere cu 6,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 7,3% față de anul anterior determinată, în principal, de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu. De asemenea, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 1,8 miliarde lei din total bunuri și servicii reprezintă plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 38,18 miliarde lei în creștere cu 16,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum și cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creștere a alocației cu aproximativ 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.
CITEȘTE ȘI Cum s-a schimbat mediul de afaceri din România în ultimii 30 de ani: O istorie povestită prin ochii consultanței, cu liderii PwC (I)Totodată, se continuă plățile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, până la sfârșitul lunii martie, s-au plătit pe măsuri active 699,79 milioane lei, respectiv 332,18 milioane lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 100,98 milioane lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 103,73 milioane lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă, 15,76 milioane lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum și 147,13 milioane lei îndemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.
De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că la sfârșitul lunii martie plățile au fost de 900,9 milioane lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 1,3 miliarde lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenții pentru transportul călătorilor. Alte cheltuieli au fost de 1,15 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 5,48 miliarde lei, cu 20,4% mai mari comparativ cu anul precedent.
CITEȘTE ȘI Cum să reîmprospătezi online aerul și...cifra de afaceriCheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 8,06 miliarde lei, în creștere cu 37,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când a fost în valoare de 5,85 miliarde lei. De asemenea, se observă o creștere mai accentuată a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 47,5% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe primele trei luni ale anului 2021.
De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 99,13 milioane lei pentru achiziționarea de produse - stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.