Ministerul Finanțelor a finalizat procedura pentru sistemul TVA defalcat, care va fi publicată azi, a anunțat Daniel Florin Anghel, vicepreședinte al ANAF, responsabil de zona de colectare. Oficialul Fiscului susține că instituția s-a pregătit foarte bine pentru implementarea noului sistem și că nu va întâmpina probleme. Totodată, pentru cererile adresate de firmele care vor să recupereze bani din contul de TVA, ANAF va emite deciziile în termenul de 3 zile, promite oficialul.
Plata defalcată a TVA intră în vigoare de la 1 octombrie, opțională pentru firme și obligatorie de la 1 ianuarie 2018. Măsura a atras critici vehemente din partea firmelor, care atenționează că aceasta va bloca economia. Oficialii Fiscului dau asigurări că procesul "va fi lin".
“Procedura de transfer este gata, în cursul zilei de astăzi se va posta pe site-ul Ministerului Finanțelor. Treaba ANAF este să o aplice cât mai lin. ANAF s-a pregătit foarte bine și nu o să fie probleme în implementarea Ordonanței”, a spus Anghel, în cadrul unei conferințe organizate de firma de audit și consultanță PwC.
Firmele nu vor putea dispune de banii din contul de TVA decât pentru plata TVA către alte firme sau către stat. În situația în care firmele ar avea nevoie să recupereze din banii din contul de TVA – de exemplu când îl finanțează din contul curent pentru plata unei facturi sau în cazul unei erori – atunci vor trebui să apeleze la Fisc.
În Ordonanța care impune sistemul există un termen de 3 zile în care ANAF trebuie să răspundă unei cereri de autorizare a transferului de bani din contul de TVA în contul curent. Consultanții și antreprenorii prezenți în sală au pus sub semnul îndoielii capacitatea Fiscului de a se mișca într-un termen atât de scurt, în condițiile în care, potențial, vor exista mii sau sute de mii de solicitări.
“Cu siguranță termenul de trei zile va fi respectat”, spune Daniel Anghel.
El a explicat că, în acest termen, ANAF va emite o decizie pe baza căreia clientul va cere băncii să transfere bani între conturile firmei. Firmele vor trebui să prezinte documente justificative, inclusiv facturi, Fiscului pentru a obține această decizie. Dacă cererea este respinsă, termenul de 3 zile este reluat, explică Anghel.
Pe de altă parte, participanții la conferință au pus problema momentului efectiv în care vor putea folosi acea decizie. Anghel spune că aceasta va fi comunicată pe calea legală din Codul civil aleasă de contribuabil.
Valentin Mavrodin, director al Direcției de Trezorerie din Ministerul Finanțelor, spune că este analizată opțiunea ca banca să fie cea care să emită aprobarea, astfel încât contribuabilul să nu mai fie nevoit să vină la Fisc.
Pe de altă parte, firmele pot contacta Fiscul și prin Spațiul Virtual, însă doar o mică parte din companiile plătitoare de TVA lucrează cu ANAF pe platforma respectivă.
Mavrodin mai spune că Trezoreria a deschis conturi de TVA firmelor și că acestea le pot folosi sau pot alege un astfel de cont deschis de bancă. Trei bănci au anunțat până acum un astfel de produs.
Georgiana Stoian, director general adjunct în ANAF, spune că firmele care vor opta pentru sistemul defalcat începând cu 1 octombrie vor beneficia de ștergerea penalităților pentru restanțele la TVA.
Pentru acest lucru, trebuie să intre în sistem și să plătească TVA restant și obligațiile curente până la 21 decembrie.
“Anularea penalităților TVA nu este condiționată de plata celorlalte obligații”, explică Stoian.
Prin simpla notificare că se optează pentru această plată defalcată, organul fiscal va analiza automat situația debitorilor și va amâna plata penalităților, arată oficialul ANAF.
“Analiza se va face în cursul lunii ianuarie. Și dacă se va stabili că au fost îndeplinite condițiile, se va emite o decizie de eliminare a penalităților, dacă nu au fost plătite se repun”, adaugă directorul adjunct.
Consultanții PwC au avertizat că România nu are acordul Comisiei Europene pentru implementarea split TVA și că România se poate trezi cu infringement și cu necesitatea de a abroga legea.
Avocatul Dan Dascălu, partener la David și Baias, arată că, dacă Guvernul ar putea susține în fața UE ingerința în dreptul la proprietate a contribuabililor, ar avea o problemă să demonstreze că măsura este una proporțională în scopul și efectele sale.
