Finanțele implementează cu 3 IT-iști voluntari și 100.000 de euro sistemul pentru case de marcat, proiect pregătit să coste 91,5 milioane de lei. Economia este de peste 90 de milioane de lei

Ministerul Finanțelor implementează în prezent proiectul pentru conectarea online la ANAF a caselor de marcat la un cost mult redus față de proiectul inițial, pregătit anul trecut și despre care Profit.ro a scris la momentul respectiv. Dacă proiectul inițial urma să coste 91,5 milioane de lei, acum trei IT-iști voluntari de la Asociația pentru Tehnologii Avansate - ATA, un ONG, au dezvoltat, lucrând două luni în timpul liber, aplicația software pe care ATA a donat-o Finanțelor. Pentru hardware, Finanțele au realocat două servere pe care le aveau deja și vor mai achiziționa alte trei cu un preț total estimat sub 100.000 de euro. Cu trei IT-iști lucrând pro bono în timpul liber și cu 100.000 de euro, ministerul reușește să implementeze un proiect bugetat la 91,5 milioane lei și să facă astfel o economie de 91 milioane lei. Ceea ce se întâmplă în acest caz este un exemplu de urmat, dar ridică și semne de întrebare asupra modului rigid în care statul găsește soluții la proiecte și a sumelor pe care le alocă.

CITEȘTE ȘI Bringo oferă livrare gratuită personalului medical și vârstnicilor

În plus, și conectarea caselor de marcat online la ANAF ar putea fi făcută acum mai rapid decât dacă statul ar fi derulat proiectul de 91,5 milioane de lei, însă ritmul depinde și de capacitatea firmelor de service de a iniția conexiunea caselor de marcat deja instalate, o operațiune simplă dar care necesită deplasarea la locul respectiv.

CITEȘTE ȘI „Creierul” operațiunilor care coordonează intervențiile în caz de dezastre, echipat cu aparatură de ultimă generație în valoare de peste 500.000 de lei provenind din donații

Potrivit unui raport guvernamental, din care Profit.ro a scris la începutul lunii mai, "a fost elaborat un plan de acțiune privind implementarea SICSAR, acesta putând fi aplicat doar după alocarea fondurilor necesare, estimate la 91,5 milioane lei, incluzând SICSAR și infrastructura fizică suport, absolut necesară pentru asigurarea sistemului".

Detalii despre SICSAR (Serviciu informatic de colectare, stocare, arhivare și raportare date fiscale cu jurnal electronic) găsiți în acest articol.

"În cursul ultimilor două săptămâni ATA a donat drepturile asupra codului scris de voluntarii noștri către Ministerul Finanțelor și a încheiat cu ministerul un acord prin care oferim asistență tehnică gratuită în vederea implementării cât mai rapide și mai eficiente a acestui proiect. Ne implicăm pentru că este convingerea noastră, a membrilor ATA, că viitorul mai bun și mai prosper pentru România poate fi realizat doar prin adoptarea celor mai noi tehnologii în toate domeniile de activitate economică și socială", spune Alexandru Almași, director executiv la Asociația pentru Tehnologii Avansate - ATA.

Cei trei IT-iști care au lucrat ca voluntari pentru acest proiect și vor asigura și mentenanță 1 an preferă să rămână anonimi.

CITEȘTE ȘI ANAF în starea de alertă: Măști pentru angajați și vizitatori, lucru de acasă, ghișee cu plexiglas și interacțiune online pe cât posibil

ATA este un ONG care își propune să asigure autorităților asistență gratuită în diverse proiecte.

"Noi ne-am propus inițial, cu colegii care sunt voluntari în ATA, să îi ajutăm cu proiecte mai micuțe. Pentru noi a fost o experiență și donația, dar i-am înțeles pe interlocutorii noștri la Ministerul Finanțelor că așa e legea. Ne-au spus că evaluările interne vorbeau despre niște termene lungi de finalizare", a declarat pentru Profit.ro Almași.

Softul trebuia să coste 20 de milioane de lei - l-au făcut 3 voluntari lucrând două luni în timpul liber

În proiectul pentru SICSAR, un proiect destul de complex, în care furnizorul trebuia să dezvolte opereze și predea după primii 4 ani sistemul integrat software+hardware către ANAF, partea de software era estimată la 20 de milioane de lei, iar cea hardware la 71,5 milioane de lei.

"Am creat o aplicație software studiind întocmai normele date prin HG (referitoare la case de marcat, n.r.). Am studiat din punct de vedere tehnic toate cerințele care erau acolo, am studiat și un ordin al președintelui ANAF, am găsit răspunsurile din punct de vedere tehnic, doar vreo două-trei funcționalități care erau în norme dar nu erau detaliate în OPANAF nu le-am putut integra, pentru că nu aveam instrucțiuni foarte clare, iar din discuția cu conducerea actuală a Ministerului Finanțelor ne-au spus că preferă o implementare în două etape. Anume, acele funcționalități care erau în norme, dar nu și în OPANAF, să devină active anul următor. Dar nu sunt niște funcționalități esențiale", a explicat directorul ATA.

Pe lângă colectarea datelor de la casele de marcat, aplicația oferă și basic analytics, dar nu și advanced analytics sau machine learning, caz în care ar fi fost mult mai costisitoare și nu ar fi putut fi făcută cu voluntari.

CITEȘTE ȘI Economiștii se așteaptă ca șocul pandemiei să se vadă în trimestrul 2, după ce deficitul bugetar "uriaș" a ținut economia României pe plus în T1

Aplicația acoperă funcțiile SICSAR în proporție de circa 75% în prezent, mai puțin cele care nu au fost implementate încă din lipsa prevederilor legislative.

"Din câte știu, da, înlocuiește în proporție de cam 75%. Mai sunt acele funcționalități care nu pot fi implementate pentru că în legislație nu sunt încă detaliate. Iar noi nu ne-am permis să venim cu propuneri de schimbare de legislație. Noi am spus conducerii MFP că am studiat ce este în vigoare, și am făcut asta. Ne-a luat două luni cu trei programatori. Am făcut un acord prin care oferim mentenanță. Un an, cei trei programatori care au lucrat au spus că oferă mentenanță, fără acces la bazele de date. Noi vom întreține exclusiv aplicația pe care vor rula. Noi ne-am oferit serviciile doar pentru un tool care să rezolve o problemă a statului român", a declarat directorul ATA.

Totodată, potrivit Ministerului Finanțelor, Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF) pregătește deja câțiva oameni în limbajul de programare folosit la dezvoltarea aplicației, astfel încât să o poată extinde ulterior doar prin resurse interne.

"Limbajul de programare folosit nu este unul foarte folosit în instituțiile publice din România, din păcate, e vorba de Golang. Acest limbaj este lansat de cercetătorii Google. Este folosit de Google, de Facebook, de toate platformele mari care au sute de milioane sau miliarde de utilizatori. Asta înseamnă o aplicație foarte elastică. Noi am făcut dimensionarea pentru ... noi acum nu avem nicio emoție dacă ar fi 2 milioane de case marcat care s-ar conecta toate în același minut", afirmă reprezentantul ONG-ului.

CITEȘTE ȘI Germania vrea să relaxeze fiscalitatea în pofida unei scăderi dramatice a veniturilor din taxe

Aplicația auditată de SRI

Aplicația a fost auditată din perspectiva securității cibernetice de către Centrul National Cyberint al SRI, operațiune derulată la solicitarea Ministerului Finanțelor, potrivit informațiilor Profit.ro.

"Colaborarea noastră a fost cu conducerea Ministerului Finanțelor și o parte din conducerea ANAF, care surprinzător pentru mine, că doar toți avem idei preconcepute când este vorba de instituții, au fost foarte deschiși în discuții. Nu am văzut atitudine refractară din partea nimănui. Și nu spun asta pentru că avem noi un proiect, pentru că avem un proiect pro bono și nu datorăm nimic nimănui. Noi am făcut cu dragă inimă și sperăm să rezolve problema pe care o avea statul", spune Almași.

Hardware planificat să coste 72 milioane lei - ajung și 100.000 de euro și este "Rolls Royce"

Conectarea caselor de marcat online la ANAF se va derula în mai multe etape. Astfel, pentru prima etapă, cea în care vor fi conectați la ANAF marii contribuabili, cele mai mari circa 3.000 de companii din România, CNIF a pregătit două servere performante pe care le avea deja.

"Hardware-ul pe care l-au pus la dispoziție cei de la CNIF este peste așteptările noastre. Sunt, din punctul nostru de vedere, Rolls Royce al serverelor. Sunt de top", a declarat acesta.

Pentru etapele ulterioare, pentru firmele mijlocii și cele mici, CNIF va cumpăra trei servere dedicate, al căror cost total este estimat sub 100.000 de euro.

Procesul de conectare a caselor de marcat online cu ANAF depinde acum și de capacitatea firmelor de service de a vizita fiecare locație unde este instalat un aparat fiscal. Un tehnician al firmei de service trebuie să pornească conxiunea la internet a casei demarcat.

CITEȘTE ȘI Măsuri dispuse de Guvern pentru starea de alertă: Prelungirea șomajului tehnic și zilelor libere pentru părinți, scutire de TVA la anumite achiziții, amânare de impozit în industria de spectacole, transport gratuit pentru elevi

526.000 de case de marcat noi în funcțiune

La momentul redactării articolului, situația caselor de marcat se prezintă astfel:

• 614.121 înregistrate în sistemul informativ al ANAF (totalul aparate fiscale produse sau importate), din care
  • 555.319 cu identificator fiscal atribuit (case instalate și aparate achiziționate de client dar în curs de instalare sau păstrate în depozit ca rezervă0, din care
    • 526.139 în funcțiune la contribuabili.