Facilitatea fiscală acordată prin impozitarea în regim de microîntreprindere ar trebui raportată la domeniile pe care statul vrea să le stimuleze în economie, cu valoare adăugată ridicată și la tranziție digitală și verde, dar mai ales la conversia economică către producție și procesare, este unul dintre mesajele transmise de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, la PROFIT NEWS TV.
La acest moment, impozitarea microîntreprinderilor este considerată avantajoasă de multe firme, cota de 1% sau 3% fiind aplicată pe venit, în timp ce impozitul pe profit este în cotă de 16%.
În ultimii ani, restricțiile pentru încadrarea la microîntreprinderi au fost relaxate, mai ales în ce privește desfășurarea de activități de consultanță și management, în timp ce plafonul de venit până la care poate fi aplicat acest tip de impozit a fost majorat succesiv și a ajuns la 1 milion de euro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Numărul microîntreprinderilor a crescut atât de accelerat, fiind folosit inclusiv de persoane care vor să evite taxarea foarte ridicată a salariilor, încât Comisia Europeană consideră regimul relaxat al microîntreprinderilor o problemă majoră pentru finanțele României și a cerut în PNRR autorităților să reducă semnificativ numărul acestora, pentru a crește veniturile la buget.
"Eu mi-aș dori ca zona de microîntreprinderi să rămână în reconversie economică și să fie raportată la valoare adăugată ridicată și tranziție digitală și verde, dar mai ales la conversie economică către producție și procesare. Ne plângem de foarte mult timp că avem o balanță comercială deficitară. Dacă tot avem o astfel de facilitate, cred că ceea ce înseamnă zona de microîntreprinderi ar trebui să se raporteze cu preponderență către ceea ce înseamnă valoare adăugată, care e producătoare de PIB real în România", spune acum ministrul Finanțelor
Facilitățile fiscale ar trebui să stimuleze acele domenii ale economiei pe care statul vrea să le dezvolte.
"Restul, că putem să discutăm dacă putem să acordăm o facilitate temporară pentru consultanță și management sau pentru alte activități, evident că asta va face obiectul unei analize. Dar este o chestiune de bun-simț economic. Am o facilitate pentru ceea ce vreau să stimulez într-o economie, nu pentru orice lucru care, până la urmă, este doar producător de consum. Dacă suntem doar producători de consum, pe urmă ne uităm la balanța comercială și spunem <<Oare de ce avem deficit de balanță? Oare de ce avem deficit de cont curent? Oare cu ce îl acoperim>>. Și iată cum ajungem, dacă îmi permiteți această exprimare puțin neacademică, la zbaterea în fața pieței valutare, dacă crește cursul valutar, dacă nu crește. Pai, cu ce instrumente, dacă nu ne ajustăm măcar din măsurile fiscale sau, dincolo de asta, din măsurile guvernamentale", a declarat ministrul.
Regimul microîntreprinderilor face parte dintr-o analiză amplă a sistemului fiscal pe care Ministerul Finanțelor și-a asumat prin PNRR că o va derula anul acesta în parteneriat cu o instituție internațională, cum ar fi Banca Mondială sau FMI.
Analiza ar trebui să identifice problemele care trebuie rezolvate în sistemul fiscal și modalitățile cele mai eficiente de a le aborda.
Finanțele au încercat la mijlocul lunii decembrie reducerea plafonului la micro
Recent, la mijlocul lunii decembrie, Ministerul Finanțelor a propus reducerea cu data de 1 ianuarie, două săptămâni de la momentul anunțului măsurii, a plafonul pentru încadrarea la impozitare în regim de microîntreprindere de la 1 milion de euro la 500.000 de euro.
În timp ce eliminarea facilității pentru construcții este prevăzută în PNRR să aibă loc până în 2028, când expira oricum, o eventuală eliminare a altor facilități fiscale, cum este cea pentru angajații din IT, rămâne o decizie a Guvernului. Un angajament important din PNRR este cel pentru reducerea semnificativă a numărului microîntreprinderilor, care a ajuns extrem de mare și este folosit des pentru muncă, inclusiv de către IT-iști, scopul fiind de a evita taxarea foarte ridicată care se aplică salariilor.
"Trebuie să diminuăm numărul de microîntreprinderi. Ăsta este obiectivul și avem mai multe alternative prin care putem să atingem acest obiectiv, evident reducerea plafonului, defragmentarea, adică să nu mai ai într-un grup foarte multe microîntreprinderi, și analiza pe sectoare de industrii și profitabilități, să vedem dacă susținem anumite sectoare prin micro sau nu", declara la momentul respectiv secretarul de stat.
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
- 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;
- 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
La impozit pe profit, cota este de 16% din profitul impozabil. Relaxări legislative din urmă cu mai mulți ani au facilitat obținerea de venituri din muncă folosind regimul de microîntreprindere, care permite evitarea taxelor mult mai ridicate pe care le plătesc, de exemplu, angajații.
Controale ANAF
Tot la PROFIT NEWS TV, ministrul Finanțelor a mai anunțat că ANAF va intensifica acțiunile de combatere a evaziunii folosind un mix de măsuri, printre care unele deja anunțate, cum ar fi introducerea eFactură la produsele cu risc fiscal ridicat sau radarul mărfurilor, obiectivul fiind de a obține în acest an din combaterea evaziunii circa 12 miliarde de lei în scenariul de bază, sumă care poate ajunge până la 20 de miliarde de lei în scenariul optimist. Acesta a transmis că a cerut ANAF să facă verificări la companiile cu un istoric negativ și nu la companiile pe care le verifică an de an și sunt de fapt cei care își plătesc taxele.
Solicitarea vizează toate controalele derulate de ANAF, nu doar cele derulate la microîntreprinderi.
Nu este clar, însă, măsura în care ANAF va reuși să reducă la scară largă evaziunea în lipsa unor instrumente moderne de administrare fiscală, pe care le va dobândi abia în următorii ani prin implementarea unor proiecte în cadrul PNRR. De exemplu, deși sunt utile și acum informațiile pe care ANAF le strânge din conectarea caselor de marcat la sistemul său informatic sau prin sistemul eFacură, acestea vor putea fi folosite cu maxim de eficiență în combateea evaziunii abia după implementarea în anii următori a unor instrumente de analiză de risc și analiză cu volume mari de date.
"Vă dau scenariile: Scenariul pesimist, 7 miliarde de lei, scenariul de bază de 12 miliarde de lei și scenariul optimist de 20 de miliarde de lei. Marja aceasta (7-20 miliarde lei, n.r.) este compusă dintr-un mix de măsuri. Avem eFactura business to business la produsele de mare risc fiscal, pe de altă parte avem sistemul acesta, radarul mărfurilor, pe care îl ducem și către achizițiile intracomunitare și care va fi și el aplicabil de la 1 iulie ... Nu în ultimul rând, avem acest stopaj la sursă la care, pentru numele lui Dumnezeu, toți știm că nu se plătesc contribuții la bugetul de stat și sunt arierate imense. Cred că și prin eșalonări ... Când am luat scenariul de bază, acela include eșalonările, în sensul în care nu vrem neapărat ca economia sau companiile să aibă o dificultate, ne permitem eșalonarea acelor resurse, dar acea eșalonare înseamnă o predictibilitate viitoare asupra veniturilor pe care le vom colecta. Este un set de măsuri complexe, nu o să le spunem public pe toate, dar ceea ce vreau să spun public este că această acțiune va viza economia informală sau partea de evaziune fiscală și mi-aș dori ca ANAF, le-am și solicitat să facă verificări la companiile cu un istoric negativ și nu la companiile pe care le verifică an de an de regulă și sunt tot cei care își plătesc taxele și țin și angajații. Întotdeauna ne-am obișnuit să ne ducem la aceia care chiar fac business", a spus ministrul.
Sistemul e-Factură a fost lansat în noiembrie opțional pentru achiziții publice, în relația dintre companii private și instituții de stat (B2G - business to government). Potrivit informațiilor Profit.ro, calendarul inițial prevedea ca aceste operațiuni să devină obligatorii, de la 1 iulie 2022, iar în relația dintre companii (B2B - business to business) la o dată ulterioară.
"Radarul mărfurilor” ar urma să fie o aplicație informatică care să poată monitoriza toate TIR-urile ce aduc mărfuri în România.
Astfel, instituția transmitea, la momentul respectiv, că deplina operaționalizare a managementului integrat al riscurilor fiscale, precum și a “Fișierului standard de audit” - SAF-T, a sistemului de facturare electronică, a conectării caselor de marcat și a celorlalte proiecte de digitalizare, va conduce la creșterea gradului de colectare și scăderea decalajului fiscal.
