EXCLUSIV OUG 114 este astăzi adoptată tacit de Senat. Propunerile de modificare aflate în negociere cu guvernanții

Ordonanța de urgență 114/2018, prin care Guvernul a introdus, fără consultare publică, o serie de taxe în domeniile bancar, energetic și de comunicații, stârnind inclusiv criticile Comisiei Europene, este astăzi adoptată tacit de Senat, după cum a solicitat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Mediul de afaceri a transmis însă Parlamentului o serie de propuneri de amendare a OUG 114, care se află în prezent în negociere cu partidele de guvernământ și pe care Profit.ro le prezintă în execlusivitate. Printre propunerile de amendamente sunt eliminarea raportării la Robor a taxei pe activele financiare ale băncilor și excluderea mai multor categorii de active, plafonarea prețului la energie doar pentru consumatori vulnerabili, diminuarea taxei pe cifra de afaceri din energie și comunicații, modificări în construcții sau un alt mod de calcul pentru capitalul social minim impus administratorilor fondurilor de pensii de la Pilonul II.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Bănci

Coaliția pentru Dezvoltarea României și Confederația Patronală Concordia au cerut, în primul rând, ca taxa pe activele financiare ale instituțiilor de credit să nu fie exprimată în funcție de evoluția Robor sau a altor indicatori stabiliți ca rezultat al cererii si ofertei pe piața interbancară.

”Robor este un indice de referință stabilit de piață ca rezultat al cererii si ofertei pe piața interbancară. Robor depinde de o serie de factori macroeconomici, inflația fiind principalul factor determinant al evoluției nivelului Robor. În aceste condiții, cuplarea taxei pe activele financiare la Robor va afecta funcționarea politicii monetare prin reducerea agilității instrumentelor de politică monetară, conducând în final la creșterea inflației și deteriorarea cursului valutar”, arată mediul de afaceri, care adaugă că nu există state europene în care astfel de taxe să fie raportate la indicatori/indici de piață.

Totodată, mediul de afaceri solicită revizuirea bazei de calcul al taxei pe activele financiare ale băncilor prin eliminarea cel puțin a următoarelor categorii:

- titlurile /obligațiunile de stat;

- fondurile proprii ale băncilor;

- resursele minime obligatorii constituite la Banca Națională a României;

- plasamentele interbancare;

- activele aferente schemelor/ programelor cu prime/ fonduri de la stat/UE sau pentru care statul impune băncilor o profitabilitate maximă (precum Programul "Prima Casă", Programul "Start-up Nation", activele financiare ale băncilor pentru domeniul locativ, Programul “Investește în tine", cofinanțarea fondurilor UE).

Oamenii de afaceri consideră că, în stabilirea bazei de calcul al taxei, ar trebui avute în vedere următoarele:

- să fie asigurat criteriul de predictibilitate și flexibilitate prin stabilirea taxei de plată ca fiind minimul dintre taxa aplicată Ia baza de calcul stabilită la o dată de referință fixată în trecut (finele anului 2018) și cea aplicată la baza de calcul de la data pentru care se face calculul;

- să fie raportată la activele financiare ajustate pentru a nu prejudicia implementarea priorităților guvernamentale și derularea programelor guvernamentale prezente și viitoare, precum și pentru a nu se induce o majorare substanțială a costului datoriei publice.

”Taxele sectoriale s-au dovedit, fără excepție, generatoare de efecte negative îndelungate pentru toate statele europene care le-au aplicat. De exemplu, în Ungaria și în Polonia, în anii în care s-au introdus măsuri similare (cu taxe de câteva ori mai mici decât în România, nelegate la indici de referință), investițiile productive au scăzut cu până la 10%/ an (conform Eurostat). Astfel, toate aceste state au ajuns în final să reducă nivelul inițial stabilit, tocmai prin prisma efectelor negative produse”, arată reprezentanții mediului de afaceri.

CITEȘTE ȘI Tardiv: După aprobarea în Guvern fără consultări a OUG 114 cu taxe și OUG 7 în justiție, Dăncilă cere acum miniștrilor consultări publice înainte de adoptarea altor acte

Energie

Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) propune în primul rând eliminarea taxei de 2% din cifra de afaceri, plătită ANRE.

”Industria Energiei Regenerabile nu poate fi de acord și nu are mijloacele financiare să suporte majorarea de 20 de ori a contribuției către ANRE, respectiv 2%”, arată patronatele.

PATRES solicită și reanalizarea art. 61 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114/2018, în sensul în care beneficiarii de prețuri reglementate la energie electrică, cât și gaze naturale să fie doar clienți vulnerabili afectați de sărăcia energetică, nicidecum toți consumatorii casnici.

Patronatele amintesc faptul că, de la 1 ianuarie 2018, piața de energie pentru consumatorii casnici a fost liberalizată 100%, angajament asumat de către autoritățile române în anul 2012 prin acordul de împrumut cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană.

”Revenirea la prețuri reglementate în energie va conduce la reacții din partea Comisiei Europene, care a considerat că aplicarea mecanismului de prețuri reglementare nu respectă principiul proporționalității în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene”, arată PATRES.

Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (BIEC) solicită modificarea textului OUG 114 în vederea accentuării și clarificării obligației producătorilor de energie electrică ca, după îndeplinirea obligației de a livra furnizoriior de ultimă instanță, în perioada 1 martie 2019 - 28 februarie 2022, energia electrică necesară asigurării consumului clienților casnici pentru care aplică tarife reglementate, să facă oferte pe piața concurențială pentru întreaga cantitate de energie electrică rămasă disponibilă. Ofertele ar trebui să fie publice, transparente și nediscriminatorii, arată marii consumatori.

CITEȘTE ȘI Facturile consumatorilor concurențiali vor crește cu aproximativ 4 lei/MWh de la 1 martie, cele din regim reglementat rămân aceleași. Furnizorii - obligați să-i subvenționeze pe distribuitori

Construcții

Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții (ARACO) a propus eliminarea condiției ca, pentru a beneficia de scutirea de impozit pentru angajați, angajatorii din domeniu să realizeze din activitățile de construcții cel puțin 80% din cifra de afaceri.

ARACO consideră că obligația de majorare a salariului de bază minim brut pe țară în domeniu la 3.000 de lei lunar, introdusă prin OUG 114, se aplică tuturor societăților de construcții sau materiale de construcții, în timp ce de scutirea de impozit, pentru venituri între 3.000 și 30.000 lei, beneficiază doar angajații societăților care îndeplinesc condiția pragului menționat.

Federația Patronală PATROMAT propune în schimba ca minimul cifrei de afaceri, pentru a beneficia de facilitățile OUG 114, să fie de 60% din cifra de afaceri totală a unei firme cu activitate de construcții.

Atât ARACO, cât și PATROMAT solicită ca, pentru veniturile ce depășesc 30.000 lei lunar, calculul scutirilor să se facă până la pragul de 30.000 lei, iar pentru sumele ce depășesc acest prag să nu se aplice scutirea.

În schimb, Coaliția pentru Dezvoltarea României propune reformularea textului OUG 114 astfel încât scutirea de impozit să se aplice până la 30.000 lei inclusiv, fără menționarea pragului inferior de 3.000 lei, pe considerentul că un angajat în concdeiu medical poate avea un venit lunar sub această sumă și nu mai poate beneficia de scutire.

Toate organizațiile menționate propun completarea cu coduri CAEN în cazul activităților considerate de construcții, precum fabricarea varului și ipsosului, cimentului, sticlei plate, fibrelor de sticlă, produse de construcții nemetalice sau operațiuni de mecanică generală.

ARACO mai propune intriducerea în OUG 114 a unui articol prin care să se precizeze că beneficiarii de lucrări, publici și privați, trebuie să preia, prin acte adiționale la contractele în derulare, noile prețuri de manoperă.   

CITEȘTE ȘI Asalt asupra Consiliului Fiscal, pentru a preveni opiniile critice la adresa Guvernului: PSD vrea să-i schimbe în Consiliu pe executivii din sistemul bancar, principalul finanțator al statului, cu șefii companiilor de stat

Comunicații

Coaliția pentru Dezvoltarea României propune modificarea taxei anuale de 3% din cifra de afaceri impusă operatorilor telecom la plată către autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM), suma strânsă urmând să fie utilizată de instituție în finanțarea proiectelor de digitalizare a administrației de stat.

Mediul de afaceri avansează un procent maxim de 0,4% al taxei, ca raport între chletuielile administrative, din care se scad veniturile din alte surse, și cifra de afaceri.

Coaliția oamenilor de afaceri solicită totodată anularea noilor niveluri ale taxelor pentru acordarea sau prelungirea licențelor de utilizare a frecvențelor radio, considerate ca prohibitive și cu efect inhibitoriu pentru  dezvoltarea rețelelor de comunicații electronice, în condițiile în care necesarul de investiții pentru licențele 5g este estimat la 2,3 miliarde euro. 

Mediul de afaceri respinge, de asemenea, majorarea semnificativă a amenzilor aplicate în domeniu prin OUG 114.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Proiect inițiat de Dragnea și Nicolae Șerban: BNR, obligată să aducă în țară aproape toată rezerva de aur

Pilonul II de pensii

Coaliția pentru Dezvoltarea României propune modificarea ordonanței în privința funcționării unui fond de pensii cu un capital minim social de 5% din valoarea contribuțiilor dacă acestea se află la un nivel sub 100 de milioane de euro, cu minimum 7% pentru contribuții între 100 și 500 de milioane de euro și cu 10% peste 500 de milioane de euro. Astfel, administratorii fondurilor de pensii private trebuie să majoreze capitalul social cu cel puțin 3,7 miliarde de lei până la finele anului și să vină cu cel puțin jumătate din această sumă până la finele lunii iunie.

Mediul de afaceri propune ca majorarea capitalului social minim al fondurilor să fie majorat nu în raport cu valoarea totală a contribuțiilor participanților, ci în raport cu valoarea contribuțiilor participanților încasate în anul calendaristic precedent.  

Turism, alimentație publică și alte domenii care necesită angajarea zilierilor

Ținând cont că zilierii care prestează în aceste domenii cunt persoane care au alt loc de muncă cu normă întreagă sau sunt studenți sau elevi, Confederația Patronală Concordia a solicitat reincluderea hotelurilor, restaurantelor, barurilor și publicității, respectiv studiilor de piață în categoria domeniilor în care poată fi prestată muncă necalificată cu carcater ocazional.

Coaliția pentru Dezvoltarea României, invocând aceleași motive, solicită anularea tuturor modificărilor aduse în OUG 114 Legii Zilierilor și revenirea la forma inițială a legii, care permite o astfel de muncă în domenii precum comerțul cu ridicata, publicitatea, colecatarea deșeurilor, spectacole, cercetare, îngrijirea parcurilor, creșterea animalelor, turism și alimentație publică.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Allianz-Țiriac Pensii, Generali Pensii și Aegon Pensii despre o ieșire de pe piață din cauza OU 114: Toate scenariile sunt în analiză, nicio decizie, inclusiv pentru majorarea impusă a capitalului, nu este luată. Rațiunea cerinței, de neînțeles

Tutun

Un amendament neasumat apare în ceea ce privește accizele pe țigarete. Potrivit unor surse din industrie, conținutul amendamentului a fost discutat de reprezentanții industriei cu reprezentanții Ministerului de Finanțe în cadrul unor întâlniri publice în vara anului trecut.

Astfel, acciza ad valorem ar urma să se calculeze prin aplicarea procentului legal asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, după cum urmează: în perioada 01.01.2019 - 31.03.2020, procentul legal este 12%, în perioada 01.04.2020 - 31.03.2021, procentul legal este de 10%, în perioada 01.04.2021 - 31.03.2022, procentul legal este de 8%. Începând cu 01.04.2022, procentul legal este 6%. În plus, acciza datorată nu poate fi mai mică decât nivelul accizei minime exprimate în lei/1.000 de țigarete care este de 100% din nivelul accizei totale. Potrivit inițiatorilor amendamentului, scăderea cu 2 puncte procentuale pe an a accizei ad valorem va aduce un pus de predictibilitate veniturilor din acciză la bugetul de stat.

Chiar dacă nivelul accizei ad valorem scade, nivelul total rămâne același, de 483 lei/mia de țigarete, ceea ce face ca încasările statului să nu aibă de suferit.

O directivă europeană obliga România să ajungă la un nivel al accizei de 90 de euro/mia de țigarete până în 2019 și la o pondere a accizei în prețul cu amănuntul. În prezent, acesta este de 61%, iar nivelul accizei de 99 euro/mia de țigarete.

Prin micșorarea accizei ad valorem și majorarea celei specifice, atât MFP, cât și industria ar avea de câștigat, ambele putându-și maximiza veniturile, având în vedere că tendința de pe piață este de a vinde din ce în ce mai multe mărci premium și de lux.

CITEȘTE ȘI Facturile consumatorilor concurențiali vor crește cu aproximativ 4 lei/MWh de la 1 martie, cele din regim reglementat rămân aceleași. Furnizorii - obligați să-i subvenționeze pe distribuitori

Comisia de buget-finanțe din Senat a amânat, marți, la cererea ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, întocmirea unui raport pentru OUG 114. Ordonanța are termen de adoptare tacită data de vineri, 1 martie, iar până atunci nu a mai putut fi discutată în comisia de raport și, prin urmare, senatorii nu au mai putut introduce modificări, respectiv nici măcar să o voteze. Teodorovici a susținut că Guvernul discută acum pentru fiecare domeniu, astfel încât să stabilească dacă se impun modificări. Surse poltice susțin că eventuale modificări vor fi prezentate în Parlament săptămâna viitoare de premierul Viorica Dăncilă.

Propunerile mediului de afaceri au susținere în acest moment din partea ALDE, care a propus eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie.

La rândul său, după ce inițial se arătase reticent la vreo schimbare a OUG 114, și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a admis că unele clase de active, cum sunt creditele din programe guvernamentale precum Prima Casă și împrumuturile acordate de bănci din finanțări obținute în România de la BEI și BERD, ar putea fi excluse de la aplicarea taxei pe activele bancare. De asemenea, titlurile de stat ar putea fi o altă clasă de active în cazul căreia să fie discutată excluderea de la aplicarea taxei.

Discuțiile privind amendarea OUG 114 au loc în contextul în care și Comisia Europeană a transmis că noua taxă pe activele bancare ("taxa pe lăcomie)" va limita implementarea politicii monetare și creditarea și va crea presiuni la adresa stabilității financiare, afectând semnificativ solvabilitatea și profitabilitatea băncilor.