România nu a făcut deloc progrese în ceea ce privește politicile fiscale, acestea continuând să se abată de la cerințele cadrului bugetar național, iar procesul decizional rămâne foarte imprevizibil, potrivit Comisiei Europene.
Progresele Guvernului referitoare la punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei din 2018 sunt limitate sau zero, arată Executivul de la Bruxelles în ultimul său raport de țară pentru România.
Politica fiscal-bugetară, inclusiv adoptarea bugetului anual, se îndepărtează în continuare de la cerințele cadrului bugetar național, salariul minim continuă să fie stabilit de guvern în mod ad hoc, iar legea care stabilește un venit minim de incluziune nu este încă în vigoare, potrivit raportului.
În plus, procesul decizional rămâne foarte imprevizibil, acte legislative complexe și uneori controversate fiind adoptate prin ordonanțe de urgență, fără o evaluare a impactului sau consultarea părților interesate.
“Prin urmare, de multe ori, sunt necesare modificări legislative suplimentare pentru a corecta efectele neintenționate ale ordonanțelor de urgență adoptate foarte rapid. Declarațiile publice contradictorii cu privire la viitorul reformelor importante contribuie, de asemenea, la climatul general de imprevizibilitate a elaborării politicilor, afectând mediul de afaceri”, notează Comisia.
De asemenea, dialogul social continuă să fie, în mare parte, doar de formă, în timp ce guvernanța corporativă a întreprinderilor publice riscă să fie slăbită.
Pe de altă parte, Bucureștiul a făcut progrese limitate în ceea ce privește colectarea taxelor, achizițiile publice, îmbunătățirea accesului la o educație de calitate, precum și în domeniul sănătății.
Eforturile de consolidare a respectării normelor fiscale și a colectării impozitelor s-au limitat la actualizarea orientărilor privind înregistrarea caselor de marcat certificate și a utilizării evaluării de risc în auditarea contribuabililor.
În ceea ce privește achizițiile publice, Comisia salută crearea unui organism central de achiziție și tranziția către achizițiile publice electronice, însă notează că alte angajamente în materie de reformă au fost oprite sau chiar inversate.
De asemenea, accesul la o educație de calitate este foarte inegal, iar dobândirea competențelor de bază și digitale este limitată.
În sistemul de sănătate, înființarea centrelor de asistență medicală de proximitate a întârziat și mai mult, limitând astfel perspectivele de trecere la serviciile de îngrijire medicală ambulatorie
Comisia mai notează că s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește pregătirea proiectelor de investiții publice și stabilirea priorităților în acest domeniu, iar absorbția fondurilor UE este lentă.
“Referitor la gradul de realizare a obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020, România are rezultate bune în ceea ce privește ratele de ocupare a forței de muncă, emisiile naționale de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și învățământul terțiar. În privința investițiilor în cercetare și dezvoltare și a părăsirii timpurii a școlii, obiectivele nu sunt încă îndeplinite”, potrivit raportului.
