Mediul de afaceri a susținut ideea unui plafon al contribuției la sănătate, inclusiv în discuțiile pe care reprezentanții pe fiscalitate ai Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), organizație reprezentativă pentru sectorul privat, le-au avut cu ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, au declarat pentru Profit.ro consultanții fiscali care au participat la această întâlnire. Ministerul Finanțelor urmează acum să efectueze o analiză, care să stabilească la câte salarii ar putea fi stabilit pragul astfel încât statul să nu piardă bani, ținând cont că plafonarea ar veni la pachet cu unele limitări în ceea ce privește folosirea - destul de des în prezent -, în locul salariilor, a unor forme de remunerare financiară cu un cost fiscal mai mic, cum ar fi plata pe microîntreprindere.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De asemenea, trebuie să se țină cont și de principiul proporționalității beneficiului față de contribuție, întrucât cei care plătesc mult la sănătate beneficiază, în cazul în care se adresează sistemului public, de aceleași servicii pe care le primește și o persoană cu salariul minim. Angajații cu venituri mari, cei care ar beneficia de pe urma unei plafonări a contribuțiilor la nivelul a 3-5 salarii medii brute, recurg, însă, rar la sistemul public, pentru că sunt asigurați în privat și, de cele mai multe ori, acolo își rezolvă problemele de sănătate, atrage atenția un profesor de la ASE.
Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, a declarat că mediul de afaceri a propus un plafon de trei salarii medii brut. Un calcul luând ca exemplu nivelul salariului mediu brut din iunie, de 5.780 de lei, ar însemna că pentru salariile care trec de 17.340 de lei, contributia la sănătate ar rămâne limitată la acest nivel, deci la 1.734 lei pe lună, indiferent cu ce sumă ar depăși salariatul acest prag.
Anunțul inițial, făcut de ministru la emisiunea Ora de Profit.ro, a atras critici din partea politicienilor din alte partide. Trebuie menționat și că Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură, iar componența viitorului executiv rămâne să fie stabilită. În prezent, președintele USR, Dacian Cioloș, a fost desemnat să formeze guvern, dar nu etse creditat cu șanse reale de reușită.
Mediul de afaceri susține de mulți ani plafonarea contribuțiilor
Mediul de business susține principiul de a gândi un sistem plafonat, ca în vestul Europei, care să fie echitabil și să scadă costul muncii pe salariu, foarte ridicat în România.
"Discuția aceasta nu am avut-o doar acum cu acest ministru al Finanțelor, a fost de-a lungul timpului cu toți miniștrii. Nu este ceva ce Coaliția (CDR, n.r.) susține acum, de o săptămână. Am explicat mereu cu fundamente economice - nu este vorba că lumea nu mai vrea să plătească taxe.
Am participat în calitate de coordonator pe fiscalitate al Coaliției la o discuție cu ministrul, pentru a ne cunoaște și pentru a susține un dialog, pe care noi, CDR, îl avem cu toți de-a lungul timpului, fără să conteze culoarea politică. În cadrul acelei discuții s-a pus problema, venită și din partea mediului de business, să căutăm o formulă de a reduce costul muncii în general, vorbim și de salarii mici și de salarii mari. Am considerat că o soluție bună, în cazul salariilor mari, a fost introducerea plafonării de la începutul anului 2017, dar care la momentul respectiv a fost lăsată doar o lună și a fost eliminată în februarie 2017", a declarat pentru Profit.ro Angela Roșca, partener TaxHouse și leader, în acest an, al grupului pentru fiscalitate al Coaliției pentru Dezvoltarea României.
Măsura plafonării la sănătate a fost introdusă în 2016, în timpul guvernării tehnocrate, cu aplicare de la 1 ianuarie 2017, dar după discuții mai vechi între specialișii în fiscalitate și autorități, din anii anteriori. Guvernul PSD instalat în ianuarie 2017 a decis eliminarea plafonării, la sănătate, dar și la pensie (în vigoare de mai mult timp) din februarie același an, concomitent cu ridicarea unor restricții la microîntreprinderi în ce privește activitățile de consultanță și management. Cele două măsuri au împins astfel venituri salariale mari către regimuri fiscale la care taxarea este mai redusă.
"Noi susținem măsura asta cu plafonarea de foarte mult timp. A fost introdusă în guvernarea tehnocrată, în 2016. Dar discuțiile au început în 2015, iar plafonarea a funcționat o singură lună, în 2017. Noi în 2013-2014 culminând cu 2015, am avut toate discuțiile de republicare a Codului Fiscal, republicare care a intrat în vigoare în ianuarie 2016. Și în contextul discuțiilor de republicare a Codului Fiscal, am încercat, împreună cu Ministerul Finanțelor, să reașezăm pe o platoformă echilibrată tot ce înseamnă partea de contribuții de asigurări și de impozit pe venit.
Acum lucrurile arată total diferit. O uniformizare și o echilibrare, atât în ce privește impozitul pe venit, cât și contribuțiile, este necesară. Revenind la plafonare, mă bucur să văd că ministrul gândește pe termen mediu și lung în contextul PNRR. O astfel de plafonare noi am susținut-o mereu pentru că încearcă să echilibreze situația din perspectiva salariaților cu venituri medii și peste medie. Ar stimula crearea de locuri de muncă bine remunerate, economisirea și dezvoltarea clasei de mijloc", a declarat Daniel Anghel, partener și lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică al PwC.
Anghel este unul dintre reprezentanții constanți ai mediului de afaceri în discuțiile pe fiscalitate cu autoritățile.
CDR reunește marile asociații ale mediului de afaceri și este deseori partener de dialog pentru Guvern pe diferite măsuri pe care autoritățile le pregătesc sau le analizează.
Potrivit partenerului PwC, în urma discuției dintre mediul de afaceri și Finanțe, ministerul va realiza o analiză, care să stabilească numărul și nivelul salariilor pentru un eventual plafon. Ministrul a spus că orice decizie va fi luată după ce Finanțele se vor consulta asupra situației cu mediul de afaceri și cu sindicatele. O astfel de analiză, odată încheiată, va trebui discutată cu organizțiile respective.
"Am discutat ca departamentul de macroeconomie din Ministerul Finanțelor să facă o analiză, să vadă care ar trebui să fie nivelul și numărul salariilor, în așa fel încât să fie o măsură echitabilă și să cuprindă cât mai mulți salariați. În același timp, calculele trebuie să arate bine și din perspectiva Ministerului Finanțelor, în așa fel încât să nu piardă bani la buget. Se poate ajunge la un astfel de echilibru. Plafonarea să vină la pachet cu uniformizarea impozitării surselor de venit, pentru a nu mai crea breșe, cum sunt, de exemplu, microîntreprinderile", a spus Anghel.
O astfel de consultare a avut loc înainte de introducerea, cu aplicare de la 1 ianuarie 2017, a plafonării, ulterior revocată din februarie 2017.
"Am avut acea poziție atunci și avem și acum aceeași poziție, susținem o plafonare a contribuțiilor sociale la un nivel rezonabil, pe calcule macroeconomice, astfel încât statul să nu piardă. Asta se poate face, pentru că sunt acum foarte multe forme de remunerare financiară cu cost fiscal mai mic, că sunt micro, că sunt PFA-uri sau altele. Unele sunt legitime, dar sunt și instrumente folosite strict în scop fiscal și care reprezintă un fel de supapă, pe care business-urile mai mici sau mai mari o folosesc. Un motiv este reducerea costului cu forța de muncă. Dacă ne uităm la problema fundamentală de ce business-urile ajung să folosească alternative la salariu pentru remunerare, cauza este costul mare al forței de muncă. Și cu cât salariile sunt mai mari, cu atât sunt costurile mai mari", a spus Angela Roșca.
Potrivit acesteia, autoritățile ar trebui să analizeze și variante pentru reducerea costului muncii pentru salariile mici.
"Asta nu înseamnă că nu ne putem gândi și la variante de reducere a costului muncii pentru salariile foarte mici. Și asta e o problemă. Îmi pare rău că devine o bătălie politică, în loc să fie o discuție economică. Plafonarea contribuției la sănătate nu rezolvă problema salariilor mici, iar acolo se poate gândi o mărire de deducere personală, pentru că până la urmă impozit zero cam asta presupunea tehnic, puteai să o faci prin acea mărire a deductibilității de bază", a spus ea.
Faptul că este un deziderat de mulți ani al mediului de afaceri a subliniat și Claudia Sofianu, lider al Departamentului Impozit pe Venit și Contribuții Sociale al EY. Aceasta a ridicat, însă, problema diferenței de principiu între contribuția la sănătate, unde toată lumea are acces la același serviciu, dar plătește diferit, câteodată disproporționat de mult, și contribuția la pensie, unde mpcar există o diferențiere pe bază de contributivitate.
"Este o discuție mai veche. Părerea noastră a fost întotdeauna că are sens, deoarece oricât plătești contribuție în sine, accesul la serviciile medicale este unul standard. Contribuția la sănătate nu-ți dă dreptul la capitalizare, cum este cazul pensiei. Nu contează cât de mare este contribuția. Din punct de vedere al beneficiilor pe care le primești pentru contribuția la sănătate, plafonarea are sens. Cine plătește puțin la sănătate beneficiază de aceleași servicii. Este un beneficiu de folosință imediată, iar pachetul de servicii medicale este standard. Dacă la pensie aș putea vedea un beneficiu al unei contribuții mai mari, pentru că există un sistem de contributivitate, la sănătate nu este", a declarat Sofianu contactată de Profit.ro.
Plafonarea ar alinia în această privință practicile fiscale din România la cele din alte state europene.
"Plafonarea contribuțiilor la sănătate ne-ar alinia cu ce se întâmplă în restul țărilor europene. Sunt foarte puține țări în Europa care au contribuții neplafonate, iar motivul de mai devreme este unul dintre ele, proporționalitatea beneficiului față de contribuție în cazul celei la sănătate", a explicat consultantul EY.
Lipsa plafoanelor la contribuții conduce la situația în care povara fiscală pentru un angajat de top este mai mare în România față de alte state europene, chiar dacă în unele dintre acestea se practică și o impozitare progresivă, mai ridicată decât în România, unde cota este de 10% impozit pe venit.
"Ca să evităm cercul vicios și să ne ducem la rădăcina problemei, pe care țările din Vest au rezolvat-o, există această plafonare, nu am reinventat noi apa caldă. În toate țările civilizate există plafonare la contribuții. Nu vorbim despre impozit progresiv/regresiv, pentru că nu este relevant. Toată lumea le amestecă. Vorbim strict de asigurări sociale. Impozitul este altă discuție și ține de politica fiecărui guvern, ce vrea să facă. Strict din perspectiva asigurărilor sociale avem modele în vestul Europei la care ne putem uita și vedem acolo plafonări. La anumite trepte de salariu, ajungi să plătești impozit plus contribuții la un nivel mai redus decât în România. Și costul muncii e mai mic ca să ții un angajat de top", potrivit partenerului TaxHouse.
Angajații cu salarii foarte mari din privat nici măcar nu se tratează în sistemul public de sănătate
Un aspect important al discuției, dar care tinde să fie trecut cu vederea în discuțiile despre plafonarea contribuției la sănătate, este că angajații cu venituri ridicate au asigurări private de sănătate, iar cei cu venituri peste plafonul aflat în discuție tind să se trateze în foarte mare măsură la clinici și spitale private.
În acest caz, contribuția foarte mare a acestora la sistemul public nu are în contrapartidă nici măcar prestarea unor servicii medicale.
"Sunt două aspecte aici. Unul ar fi facilitățile acelea pentru construcții și pentru IT, care au fost asumate în PNRR. Pentru o echilibrare a situației pieței de muncă, așa ar fi corect, nu este normal să facilitezi un sector sau altul, construcțiile și IT-ul. Industria contabilității, dau un exemplu, este mai prejos? În industria contabilității este un deficit de forță de muncă, poate vreau și eu să fie facilități fiscale pentru industria contabilității. În ce privește asigurările sociale de sănătate, am avut discuții de foarte multă vreme pe acest subiect, pentru că de obicei cei care au salariile mari în România sunt cei care, în proporție poate de peste 90%, au și asigurări private de sănătate. Plata unor contribuții la sistemul public de sănătate este chiar degeaba, pentru că foarte puțini dintre acei oameni chiar apelează la sistemul public", a declarat pentru Profit.ro Marcel Vulpoi, conf. univ. dr la ASE.
Acesta consideră, însă, că plafonarea contribuțiilor la sănătate va diminua, însă, perspectivele pentru o dezbatere mai amplă privind reforma sistemului de sănătate și rolul pe care ar trebui ar trebui să îl aibă sectorul privat.
"Acest prim pas care s-ar dori, după părerea mea, ar putea să blocheze niște pași care ar trebui să se facă la nivel macro. Nu mă deranjază să plătesc 10%, dar să beneficiez de servicii, care să nu fie neapărat în sistemul public. Și atunci, reforma în sănătate ar trebui să pornească de la direcționarea banilor. Dacă eu mă asigur la o clinică privată ... Această plafonare ar putea să încurce niște pași în direcția creșterii rolului sistemului privat de sănătate", a spus Vulpoi.
Discuții privind reforma sistemului public de sănătate au avut loc constant în ultimii ani, cu rezultate puține. Declanșarea pandemiei de coronavirus a temperat, însă, dezbaterile în acest sens.
