De ce este important: Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții de evaluare financiară, S&P, Fitch și Moody's sunt indicatori foarte importanți pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susține acum și în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenții), este de importanță majoră pentru statul român.
Avertismentul vine în contextul în care România tocmai a reușit, cu emoții, să își păstreze calificativul de emitent recomandat investitorilor (pe ultima treaptă deasupra categoriei junk), iar modificarea în ultima perioadă a unor legi importante, care sunt și jaloane în PNRR, în principal în domeniul energiei, a generat discuții privind riscurile unei blocări pe ultima sută de metri a PNRR, cu implicații de miliarde de euro asupra bugetului.
Principalul motiv pentru care Moody's nu a retrogradat România este deficitul bugetar redus, de numai 2% pentru primele șapte luni din an. Consolidarea fiscală este mai bună decât se anticipa și a compensat elementele care trag în jos ratingul, cel mai important fiind criza politică prelungită.
În cadrul discuțiilor, Moody’s a evidențiat că deficitul, pe care îl estimează pentru acest an la 5,8% (sub ținta de 6% ESA pe care e construit bugetul pe acest an), este o realizare extrem de importantă, având în vedere voluția sub așteptări a economiei.
România s-a angajat în PNRR să renunțe la producția de electricitate pe bază de cărbune, dar vrea să schimbe decizia și riscă fonduri de miliarde de euro
Pe 5 august, după ce cu o zi înainte senatorii au adoptat un proiect de lege care prevede ″re-legalizarea″ construirii și punerii în funcțiune de noi centrale de producție de energie electrică pe bază de cărbune, respectiv amânarea închiderii acestora fără construirea de capacități similare, deputații au menținut prin vot aceste prevederi.
Comisia Europeană consideră că nu mai este posibilă renegocierea PNRR în privința jalonului de decarbonare 119a, nemaifiind timp pentru asta, în condițiile în care jalonul a rămas neschimbat la revizuirea din iulie 2026, iar implementarea PNRR ia sfârșit pe 31 august 2026.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a invocat, în Parlament, o scrisoare tehnică de la Comisia Europeană care confirmă că, în urma unei astfel de legi, România nu va mai putea depune cereri de plată pentru fondurile din PNRR și va suferi penalități, fiind afectat și celălalt jalon de decarbonare, 114.
De altfel, președintele Nicușor Dan a declarat că ia în calcul retrimiterea în Parlament a legii.
Decizia Moody's de la finalul săptămânii trecute
România și-a păstrat din partea agenției de evaluare financiară Moody's ratingul Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, cu perspectivă negativă, în urma unei evaluări planificate. România are rating recomandat pentru investiții din partea Moody's de aproape 20 de ani (octombrie 2006), agenția fiind singura care nu a retrogradat statul român nici măcar în perioada crizei financiare declanșate în 2008.
Într-un comunicat publicat vineri, Moody's notează că principalii parametri ai finanțelor statului și ai economiei nu s-au deteriorat semnificativ de la precedenta evaluare, iar în privința crizei politice, se așteaptă ca un nou guvern să fie instalat după vacanța de vară, întrucât fragmentarea politică crește riscul unei încetiniri a consolidării finanțelor.
Factori care ar putea duce la îmbunătățirea sau retrogradarea ratingului
O îmbunătățire a ratingului este puțin probabilă, având în vedere perspectiva negativă. Perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă este clar că există încă un consens politic în favoarea implementării și menținerii unui efort fiscal semnificativ după 2026, care să controleze structural creșterea cheltuielilor și să sporească veniturile. Această combinație de sprijin politic și schimbări fiscale structurale ar spori încrederea în continuitatea politicilor, ar îmbunătăți încrederea pieței și ar reduce costurile de finanțare, limitând astfel deteriorarea accesibilității datoriei.
Semnalele că există acest sprijin ar putea include adoptarea unui buget pentru 2027 care să reducă deficitul înainte de sfârșitul anului 2026, precum și adoptarea unei legi a salarizării în sectorul public care stabilizează și apoi reduce masa salarială a sectorului public.
Presiunile negative asupra ratingului ar proveni dintr-un mediu politic care este puțin probabil să fie propice susținerii unui efort fiscal semnificativ pe parcursul mai multor ani. Acest lucru, la rândul său, ar plasa costurile dobânzilor și povara datoriei României pe o traiectorie ascendentă constantă, anulând efectele pozitive ale reducerii deficitului observate în 2025 și 2026.
O inversare a reformelor pozitive din punct de vedere al consolidaării finanțelor statului, care au fost adoptate în ultimii ani, ar pune, de asemenea, o presiune descendentă asupra ratingurilor.
O creștere semnificativă a riscului geopolitic derivat din războiul din Ucraina sau o presiune tot mai mare asupra finanțării deficitului ridicat de cont curent al României ar contribui la presiunile negative asupra ratingurilor.
Decizie schimbată la Fitch - inițial retrogradar și păstrarea ratingului la reevaaluarea deciziei
O decizie mai complicată a fost luată de agenția Fitch cu o săptămână înaintea celei anunțate de Moody's. România a reușit cu greu să își păstreze ratingul recomandat investitorilor din partea Fitch, o decizie inițială de retrogradare fiind întoarsă după ce România a făcut apel.
Fitch a avertizat asupra riscurilor politice, după ce România a rămas fără guvern în urma prăbușirii coaliției, iar acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Fitch a menținut calificativul suveran al României, cu perspectivă negativă, o decizie anticipată de sectorul financiar.
Agenția de evaluare financiară estimează un deficit de 5,9% (standard ESA) la final de an, față de ținta de 6% asumată.
