Acordul semnat de ANAF cu Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) poate fi considerat anulat, a declarat astăzi, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Acordul, semnat în luna ianuarie și anunțat în premieră de Profit.ro, subordona într-o bună măsură ANAF Comisiei de Prognoză, în spatele căreia se afla consilierul guvernamental de la acel moment, Darius Vâlcov. Vâlcov, un apropiat al lui Liviu Dragnea, a demisionat astăzi. Tot astăzi, a fost numită președinte ANAF Mirela Călugăreanu, în locul Mihaelei Triculescu.
Până în prezent, acordul nu a produs efecte.
"Acordul cu Comisia de Prognoză nu rămâne în picioare. ANAF este ANAF și este la Ministerul de Finanțe. Ministrul de Finanțe și premierul sunt singurele persoane care pot discuta cu ANAF, care pot cere informații de la ANAF. Nimeni altcineva din afara sistemului", a spus, astăzi. Teodorovici.
Potrivit acordului din ianuarie, ANAF ar fi trebuit să primească de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) liste cu firme și domenii cu risc fiscal pe care ar fi trebuit să le controleze, urmând ca modalitatea de preluare și stabilirea acțiunilor de control să fie realizate de ANAF, dar cu comunicarea către CNSP a motivelor pentru care, eventual, unele dintre propunerile Comisiei nu au fost preluate.
În urmă cu un an, Comisia Națională de Prognoză a fost trecută de Guvern din subordinea Ministerului de Finanțe în cea a SGG.
Comisia de Prognoză a fost, din acest motiv, preferată și pentru implementarea unor alte proiecte importante, precum Fondul Suveran de Investiții.
În document, cooperarea a fost argumentată prin încercarea de a reduce economia ascunsă și evaziunea fiscală. Conform datelor Institutului Național de Statistică, ponderea economiei neobservate în PIB (economia ascunsă de bunuri și servicii care nu contribuie la buget) a crescut la 22,8% în anul 2016, de la 20,5% în anul 2015, continuând să se mențină la peste 21% în anii 2017 și 2018. Aceasta înseamnă că aproximativ 160-180 miliarde lei reprezintă valoarea adăugată brută care nu este fiscalizată, ceea ce înseamnă un minimum de peste 50 miliarde lei mai puțin la bugetul general consolidat.
Pentru a face rost de fondurile necesare Programului de guvernare, ANAF își propunea să-și îmbunătățească analiza de risc, în scopul stabilirii priorităților în activitatea de verificare și control.
Motivele acordului
- necesitatea eficientizării activității de verificare și control; identificarea riscurilor fiscale conduce la eficientizarea activității de control, fiind controlați doar contribuabilii cu risc fiscal ridicat, astfel, analiza de risc reprezintă baza de selectare a contribuabililor care trebuie cuprinși în control, în vederea. stabilirii implicațiilor fiscale ale riscurilor identificate.
- necesitatea ca evaluarea activităților și societăților comerciale cu un comportament neadecvat să se realizeze pe baza unei metodologii complexe de evaluare unitară a riscurilor și mai ales pe o evaluare obiectivă și neafectată de către acțiunile efective de verificare și control.
Ce presupunea acordul
Începând cu ianuarie 2019, CNSP ar fi trebuit să selecteze contribuabilii care să fie propuși pentru a fi cuprinși în controalele întreprinse de ANAF în funcție de domeniul de activitate, fluctuația cifrei de afaceri și a celorlalți indicatori stabiliți de comun acord între ANAF și CNSP.
Analiza de risc ar fi fost realizată de ANAF în funcție de indicatorii statisticii existenți în bazele de date ale ANAF și indicatorii Statistici transmiși de CNSP.
Analiza de risc are ca scop determinarea sectoarelor și societăților unde există riscuri fiscale potențiale.
CNSP ar fi trebuit să comunice conducerii ANAF, lunar, situația domeniilor și a societăților comerciale care prezintă un grad ridicat de risc de evaziune fiscală. Trimestrial ANAF urma să efectueze o analiză comună a rezultatelor și să aducă îmbunătățiri metodologiei de analiză de risc, dacă ar fi fost cazul.
Fiscul trebuia să utilizeze analiza de risc și informațiile transmise de către CNSP pentru stabilirea programului acțiunilor de control. Modalitatea de preluare și stabilirea concretă a acțiunilor de control se realizeaza de către ANAF cu comunicarea către CNSP a considerentelor pentru care unele din propunerile CNSP nu au fost preluate.
În măsura în care pentru analiza de risc ar fi fost necesare informații sectoriale și microeconomice de la societăți comerciale sau instituții publice, ANAF și CNSP vor colabora în vederea obținerii acestora.
În cazurile în care din analizele de risc ar fi rezultat necesitatea realizării unor acțiuni de verificare și control complexe, cu participarea și altor organisme abilitate, ANAF și CNSP ar fi trebuit să propună Guvernului luarea de decizii cu privire la modalitățile concrete de cooperare instituțională. Dacă din analizele de risc sau din analizele de fundamentare ale CNSP, precum și din acțiunile de control efectuate în baza analizelor de risc ale CNSP, rezulta necesitatea unor propuneri de ordin legislativ pentru reducerea evaziunii, ANAF și CNSP ar fi trebuit să colaboreze pentru elaborarea proiectelor de acte normative și pentru promovarea acestora.
ANAF se angaja să transmită CNSP informații cu privire la efectele obținute în privința reducerii evaziunii fiscale, în urma acțiunilor de control la societățile comerciale propuse în analizele de risc ale CNSP.
ANAF și CNSP ar fi trebuit să colaboreze pentru efectuarea de analize și evaluări cu privire la reducerea evaziunii fiscale și transmit rapoarte comune către Ministerul Finanțelor Publice și Guvern.
