Numărul firmelor care nu și-au îndeplinit obligațiile de plată la termenul scadent, reprezentând impozite cu reținere la sursă și contribuții sociale, era de 331.178 la finele lunii decembrie, potrivit celor mai recente date, analizate de Profit.ro. Dintre acestea, aproape 41.000 beneficiau de facilități fiscale.
Guvernul a adoptat la finele anului trecut o ordonanță de urgență care prevede că fapta de reținere și neplată, de încasare și neplată, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a unor impozite și/sau a unor contribuții, cum sunt cele plătite de angajați la pensie și sănătate, se reincriminează ca faptă penală. Ulterior, pentru a nu ajunge în situația unor dosare penale pentru firme care nu pot face plata pentru că au, la rândul lor, de încasat bani de la clienți sau chiar de la stat, Ministerul Finanțelor a prezentat, în februarie, un proiect care ar introduce o analiză a ANAF privind finanțele firmei, înainte de transmiterea sesizării penale.
În lipsa adoptării proiectului care introduce analiza, multe firme care nu pot plăti obligații ce apar după data de 1 martie pot ajunge în situația de a avea dosare penale, chiar dacă lipsa lichidităților necesare plății este determinată de factori externi, printre care poate fi și statul. De exemplu, o firmă care care a executat un contract pentru stat, dar la care plata întârzie, sau o firmă care are de încasat bani din urmă pentru concedii medicale deja plătite din fonduri proprii salariaților.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Până în prezent, proiectul de ordonanță pregătit de Finanțe nu a fost adoptat, nici la două luni după ce a fost prezentat pe site. Din informațiile Profit.ro, Ministerul Finanțelor trebuie să aducă proiectului o serie de modificări în urma unor observații transmise de către Ministerul Justiției, iar o nouă variantă ar urma să fie adoptată de către Guvern.
Potrivit ordonanței din decembrie, intrată în vigoare de la 1 martie, limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani. În cazul unei astfel de infracțiuni, dacă prejudiciul este sub 50.000 de euro și este recuperat, fapta este sancționată doar cu amendă, în timp ce dacă prejudiciul este între 50.000 de euro și 100.000 de euro, se poate sancționa cu amendă sau cu închisoare. Dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește. Proiectul inițial al Finanțelor, prezentat în decembrie, prevedea că este reincriminată și fapta de nereținere și nevirare, însă mediul de afaceri a ridicat obiecții justificate, afirmând că nereținerea nu poate fi imputată ca infracțiune, fiind frecvente cazurile în care contribuabili corecți interpretează legislația în mod diferit față de eventualele verificări derulate de ANAF, iar astfel de cazuri se soluționează în instanță.
CITEȘTE ȘI PROFIT NEWS TV Claudiu Cazacu, Consulting Strategist XTB România: Este posibil să avem fluctuații considerabile pe piața criptomonedelor în perioada următoare"În ceea ce privește numărul de contribuabili care se află în situația de neplată a contribuțiilor la stat, precizăm că din datele existente la nivelul ANAF, la finele anului 2021, numărul contribuabililor care nu și-au îndeplinit obligațiile de plată la termenul scadent reprezentând impozite cu reținere la sursă și contribuții sociale era de 331.178. În vederea achitării obligațiilor fiscale restante, contribuabilii aflați în dificultate financiară temporară pot accesa diferite facilități fiscale. Astfel, din numărul contribuabililor menționați mai sus cu obligații restante la impozitele la sursă și contribuțiile de asigurări sociale, un număr de 40.829 beneficiau de facilități fiscale la data de 31 decembrie 2021", potrivit unui document al Ministerului Finanțelor.
Modificarea legislativă de la finalul anului trecut
Fapta de reținere și neplată, de încasare și neplată, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a unor impozite și/sau a unor contribuții, cum sunt cele plătite de angajați la pensie și sănătate, se reincriminează ca faptă penală. Limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani. ,În cazul unei astfel de infracțiuni, dacă prejudiciul este sub 50.000 de euro și este recuperat, fapta este sancționată doar cu amendă, în timp ce dacă prejudiciul este între 50.000 de euro și 100.000 de euro, se poate sancționa cu amendă sau cu închisoare.
Dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește.
Proiectul inițial al Finanțelor, prezentat în decembrie, prevedea că este reincriminată și fapta de nereținere și nevirare, însă mediul de afaceri a ridicat obiecții justificate, afirmând că nereținerea nu poate fi imputată ca infracțiune, fiind frecvente cazurile în care contribuabili corecți interpretează legislația în mod diferit față de eventualele verificări derulate de ANAF, iar astfel de cazuri se soluționează în instanță.
Măsura a fost prevăzută să se aplice de 1 martie 2022 pentru a da timp mediului de afaceri să se pregătească.
Impozitele și contribuțiile care intră sub incidența acestei prevederi
- Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română
- Impozitul pentru veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă
- Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală
- Impozit pe venitul din salarii si asimilate salariilor
- Impozitul pe veniturile din arendă
- Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi
- Impozitul pe veniturile impozabile obținute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii
- Impozit pe veniturile sub forma de dividende
- Impozitul pe veniturile din pensii
- Impozitul pe veniturile din premii și din jocuri de noroc
- Impozitul pe veniturile din alte surse
- Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare
- Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică sau entitate - asociere fără personalitate juridică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific, cu modificările și completările ulterioare
- Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare
- Contribuția de asigurări sociale
- Contribuția de asigurări sociale de sănătate
- Impozitul cu reținere la sursă pe veniturile obținute din România de nerezidenți sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state
- Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
- Contribuția la Fondul pentru mediu