Guvernul înregistrează un deficit bugetar de 58,7 miliarde de lei pentru primele 11 luni ale anului, semnificativ sub ținta de 80,2 de miliarde de lei pentru întreg anul 2022, potrivit datelor publicate astăzi de către Ministerul Finanțelor. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale pe cele unsprezece luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 4,7% din PIB la 4,2% din PIB.
În ceea ce privește plățile făcute pentru investiții, acestea au ajuns la 56,2 miliarde lei pentru primele 11 luni. Deși plățile au crescut semnificativ, față de 47,56 miliarde lei în primele zece luni, sunt încă departe de obiectivul de 87 miliarde lei pentru întreg anul. Investițiile de 56,23 miliarde lei reprezintă o creștere cu 27,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Venituri
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 416 miliarde lei în primele unsprezece luni ale anului 2022, cu 21,8% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor nefiscale, veniturilor din TVA, contribuțiilor de asigurări, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri și servicii) și fondurilor europene.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 30,3 miliarde lei în ian-nov, consemnând o creștere de 18,8% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+59%), declarația unică (+34,9%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+24,5%).
Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,7%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+12,6%); totodată, dinamica acestei categorii de încasări a fost influențată și de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 127,03 miliarde lei în primele unsprezece luni, în creștere cu 10,3% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția contribuțiilor a rămas inferioară dinamicii fondului de salarii (Fig. 2), și ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect asupra încasărilor începând cu iulie 2022, conform Legii nr. 135/2022). De asemenea, începând cu septembrie, contribuțiile au fost influențate favorabil de modificarea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale salariaților din domeniul construcțiilor, agricol și industriei alimentare (de la 30.000 de lei lunar la 10.000 lei lunar) și de măsura de stabilire a bazei de calcul lunar la nivelul salariului minim brut pe țară pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parțial al căror nivel este situat sub nivelul salariului minim brut.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 25,55 miliarde lei în ian-nov, consemnând o creștere de 34,0% (an/an), susținută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (30,5% an/an, respectiv +5,6 miliarde lei), cât și de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,9 miliarde lei).
Încasările nete din TVA au înregistrat 85,8 miliarde lei în primele unsprezece luni, în creștere cu 17,9% (an/an), menținându-și decalajul față de dinamica bazei macroeconomice relevante, și pe fondul unui nivel mai ridicat al restituirilor de TVA, comparativ cu anul anterior (+19,5%, în ian-nov 2022 an/an).
Veniturile din accize au însumat 32,45 miliarde lei în ian-nov, consemnând o creștere de 3,4% (an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele energetice și-au menținut dinamica la 3,0% (an/an) - susținută atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Încasările din accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 3,3%, în condițiile unui nivel majorat al accizei la țigarete - cu 5,5% începând cu 1 august 2022 (594,97 lei/1000 țigarete, față de 563,97 lei/1000 țigarete începând cu 1 aprilie 2021).
Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 16,18 miliarde lei în primele unsprezece luni, înregistrând un avans de 11,41 miliarde lei față de anul precedent, pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.
Veniturile nefiscale au însumat 38,58 miliarde lei în ian-nov, consemnând o creștere de 53,6% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate − vărsăminte din veniturile nete ale BNR, dividende, dobânzi și redevențe petroliere. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 115/2011.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 39,19 miliarde lei în primele unsprezece luni, în creștere cu 33% (an/an).
Cheltuieli
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 474,7 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 19,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe cele unsprezece luni ale anului 2022 au înregistrat o creștere cu 0,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 33,5% din PIB la 34,0% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 107,34 miliarde lei, în creștere cu 6,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,8 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 62,23 miliarde lei, în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 20% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 12%.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 27,18 miliarde lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 10,58 miliarde lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 160,81 miliarde lei în creștere cu 18,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități.
De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile din luna iulie 2022 pentru acordarea unui ajutor financiar în valoare de 700 de lei pentru pensionarii din sistemul public, sistemul pensiilor militare de stat și pentru beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei.
Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv până la finele lunii noiembrie 2022, au fost în sumă de 3,22 miliarde lei. Cheltuielile cu subvențiile au fost de 14,71 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 (5,17 miliarde lei) care reprezintă 35,1% din total subvenții.
Alte cheltuieli au fost de 8,61 miliarde lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 41,67 miliarde lei, cu 31% mai mari comparativ cu cele unsprezece luni ale anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 56,23 miliarde lei, în creștere cu 27,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 44,2 miliarde lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 54,83% din totalul cheltuielilor pentru investiții.
