Deficitul bugetar, diferența dintre cheltuieli și venituri, s-a situat pentru primele șapte luni la 71,04 miliarde lei, respectiv 4,02% din PIB față de deficitul de 38,6 miliarde lei, respectiv 2,4% din PIB aferent celor șapte luni ale anului 2023. Profit.ro a scris anterior că deficitul bugetar a depășit în iulie nivelul de 4% din PIB.
La final de iunie, deficitul s-a situat la 63,7 miliarde de lei, 3,6% din PIB.
Ținta de deficit pentru anul 2024 a fost anunțată oficial la 5% din PIB, 87 miliarde de lei la începutul anului. Chiar dacă oficial nu a fost anunțată o nouă țintă de deficit, guvernanții vorbesc tot mai des de estimarea Comisiei Europene, de 6,9% din PIB pentru anul 2024, ca reper în ce privește deficitul. Nivelul de 6,9% estimat de CE este în termeni ESA, iar deficitul anunțat acum de Ministerul Finanțelor este calculat în termeni cash.
Venituri
Veniturile totale au însumat 331,56 miliarde lei în primele șapte luni ale anului 2024, înregistrând o creștere de 15,1% (an/an), susținută de încasările din venituri curente - contribuții de asigurări, TVA, impozit pe salarii, impozit pe profit și venituri nefiscale.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 29,1 miliarde lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,6%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,2%), evoluția acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/20232 și Legea nr. 296/20233) și de majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024).
Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (63,5%) și aferente declarației unice (12,4%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne încă în teritoriul negativ (-5,5%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creșterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 109,28 miliarde lei, în creștere cu 20,7% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 23,57 miliarde lei, consemnând o creștere de 22% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale (+23,6%). Evoluția acestei categorii de încasări a fost influențată negativ de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,4 miliarde lei).
Încasările nete din TVA au înregistrat 66,19 miliarde lei, în creștere cu 14,8% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 8,7% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (18,51 miliarde lei în ian-iul 2024, comparativ cu 17,04 miliarde lei în ian-iul 2023). Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creșterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Crește puternic dobânda la datoriile către ANAF. Cresc puternic și penalitățile de nedeclarare și întârziereVeniturile din accize au însumat 23,56 miliarde lei, înregistrând o creștere de 13,9%, susținută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+21,9%), în contextul unei evoluții favorabile a consumului de carburanți. Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele din tutun a reintrat în teritoriul pozitiv (2,3%), pe fondul avansului semnificativ din ultimele trei luni. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 31,87 miliarde lei, înregistrând un avans de 18,8% (an/an), susținut de încasările din dividende și vărsăminte din veniturile nete ale BNR.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 21,42 miliarde lei, în scădere cu 11,9% (an/an).
Cheltuieli
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 402,6 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 23,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele șapte luni ale anului 2024 au înregistrat o creștere cu 2,44 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 20,34% din PIB la 22,78% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 92,4 miliarde lei, în creștere cu 23,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,2% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 53,3 miliarde lei, în creștere cu 25,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 18,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 28,2% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Primarii vor putea împrumuta mai mult de la Trezorerie. Cresc cumulat cu 1,7 miliarde de lei plafoanele a două programe de împrumutCheltuielile cu dobânzile au fost de 21,88 miliarde lei, cu 3,19 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 128,67 miliarde lei în creștere cu 13,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele șapte luni ale anului 2024, au fost în sumă de 2,97 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 12,08 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,1 miliarde lei) care reprezintă 25,65% din total subvenții.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Primarii vor putea împrumuta mai mult de la Trezorerie. Cresc cumulat cu 1,7 miliarde de lei plafoanele a două programe de împrumutAlte cheltuieli au fost de 9,84 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților potrivit Legii nr.165/2013 și a Legii nr.164/2014.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 28,16 miliarde lei.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 56,99 miliarde lei, în creștere cu 46,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 38,94 miliarde lei.