Mecanismul de restructurare financiară, prin care companiile cu datorii către stat pot beneficia de anularea tuturor accesoriilor aferente datoriilor și de conversia în acțiuni a unei părți a debitului, va fi extins astfel încât să acopere restanțele înregistrate la 31 iulie 2020. Parlamentul, prin vpotul final al deputaților, a modificat astfel ordonanța de urgență prin care Guvernul a extins această posibilitate pentru sumele restante până la 31 martie 2020, față de 31 decembrie 2018, cât prevedea până acum legislația. Prin decizie a Parlamentului este extins, totodată, termenul pentru depunerea cererii de restructurare până la 31 decembrie 2020.
Proiectul de modificare a ordonanței fusese adoptat de senatori săptămâna trecută, iar după votul în unanimitate al deputaților, pentru a intra în vigoare, modificările mai trebuie promulgate de președinte.
Acum, la propunerea PSD, proiectul de ordonanță a fost amendat astfel încât mecanismul de restructurare financiară să acopere obligațiile bugetare principale restante la data de 31 iulie 2020.
Totodată, termenul de depunere a solicitării de restructurare a fost prelungit de la 15 decembrie până la data de 31 decembrie 2020.
MODIFICĂRILE ADOPTATE POT FI CONSULTATE AICI
Motivul pentru care Ministerul Finanțelor a extins în luna mai restructurarea financiară este că doar 10% dintre firmele care și-au exprimat intenția pentru restructurare (notificări) au și cerut efectiv accesarea acestui mecanism.
"Ca efect al aplicării prevederilor legale în vigoare privind restructurarea obligațiilor bugetare, precizăm că la data de 18 mai 2020, au fost depuse un număr de 441 notificări privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare și 44 cereri de restructurare a obligațiilor bugetare. Astfel, se constată ca doar 10% din debitorii care au depus notificări, și-au concretizat această intenție prin cereri de restructurare a obligațiilor bugetare. Cuantumul obligațiilor bugetare pe care acești contribuabili, care au depus notificări, îl înregistrează până în prezent este de aproximativ 6,8 miliarde lei, din care 4,5 miliarde lei - obligații bugetare principale și 2,3 miliarde lei - obligații de plată accesorii. Este de menționat că obligațiile bugetare scadente în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și data depunerii solicitării de restructurare, reprezintă o povară fiscală semnificativă pentru debitori, având în vedere că acești debitori se află în dificultate financiară. De altfel, acesta este și motivul pentru care acești debitori au acumulat datorii la bugetul general consolidat, fapt ce a determinat un grad scăzut de cereri de restructurare, respectiv doar 10%, înregistrate la organele fiscale de către debitorii care au depus notificări privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare", arată Ministerul Finanțelor.
