Senatorii au respins, anul trecut, un proiect de lege al PSD care propunea eliminarea interdicției, prevăzute acum în Legea societăților, ca persoanele condamnate pentru corupție să fie membri fondatori ai unei societăți reglementate prin această lege. Guvernul nu a fost de acord cu proiectul, dar, astăzi, Camera Deputațiilor, prin votul majorității, l-a adoptat astfel încât nu doar condamnații pentru corupție, dar și persoanele condamnate pentru spălare de bani, delapidare, fals în acte sau evaziune fiscală să poată înființa firme. Interdicția va fi menținută doar dacă instanța va hotărî suspenderea acestui drept ca pedeapsă complementară condamnării, prevede proiectul Puterii.
De ce este important: În prezent, Legea 31/ 1990 privind societățile stabilește că: ”Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracțiuni de corupție, delapidare, infracțiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/ 2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, republicată, sau pentru infracțiunile prevăzute de prezenta lege”.
Inițiator cu "notorietate": Inițiatorul proiectului de lege este deputatul PSD Cătălin Rădulescu, condamnat la închisoare cu suspendare pentru activități economice incompatibile cu funcția de deputat, iar proiectul acestuia a fost susținut și de alți 37 de deputați PSD.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Conform proiectului inițial, interdicția nu ar mai fi trebuit să vizeze infracțiunile de corupție, cu argumentul că faptele de corupție ar viza exercitarea unor atribuții exclusiv în domeniul public.
”Săvârșirea unei infracțiuni care privește exercitarea unor atribuții într-o funcție sau demnitate publică nu influențează activitatea unei societăți din mediul privat”, este raționamentul autorului proiectului de lege.
Proiectul a fost respins de Senat anul trecut, nefiind susținut nici de Guvern, care a subliniat că o astfel de premisă este greșită, în condițiile în care infracțiunile de corupție nu presupun în toate cazurile existența unui subiect activ calificat.
”De exemplu, dintre infracțiunile de corupție cuprinse în Codul Penal (art. 289 - luare de mită, art. 290 - darea de mit, art. 291 - traficul de influență, art. 292 - fapte săvârșite de către membrii instanțelor de arbitraj sau în legătură cu aceștia, art. 294 - fapte săvârșite de către funcționari străini sau în legătură cu aceștia), numai infracțiunea de luare de mită are subiect activ calificat, în cazul celorlalte infracțiuni subiect activ fiind orice persoană fizică sau juridică”, arată Guvernul, care amintește că astfel de fapte sunt pedepsite cu 7 până la 10 ani de închisoare.
Proiectul de lege a ajuns în dezbaterea Camerei Deputaților, iar deputații din comisia juridică au decis să întocmească un raport de adoptare a proiectului, cu modificări care elimină total interdicția actuală în cazul tuturor infracțiunilor menționate în Legea societăților.
Astfel, persoanele condamante definitiv pentru infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracțiuni de corupție, delapidare, infracțiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/ 2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism vor putea fi membri fondatori ai unor noi societăți.
Persoanele condamnate pentru astfel de infracțiuni nu vor putea înființa noi firme doar dacă li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a exercita calitatea de fondator ca pedeapsă complementară a condamnării.
Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege trebuie însă promulgat de președintele Iohannis.
