Persoanele fizice care obțin cel puțin 50% din venitul anual impozabil, cumulat, din cesiunea drepturilor de autor, activități independente în domeniul cultural sau din contracte individuale de muncă pe durată determinată pentru activități culturale vor putea fi înregistrate ca ”lucrător cultural profesionist”, conform unei ordonanțe de urgență aprobate de Guvern.
Pentru venitul obținut, în vederea impozitării, se va aplica o cotă de deducere de 40%, iar pentru primii 3 ani fiscali, lucrătorul cultural profesionist beneficiază de o reducere cu 50% a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate. Lucrătorii culturali profesioniști contribuabili vor avea astfel vechime în muncă și dreptul la concedii medicale și indemnizații și vor fi asigurați pentru șomaj.
De ce este important: Numeroase persoane care activează în domeniul cultural își desfășoară activitatea în forme contractuale atipice, pe perioade variabile de timp sau cu timp parțial, iar legislația muncii este structurată după modelele tradiționale de ocupare, care protejează în special lucrătorii care au contracte individuale de muncă. Lucrătorii culturali se găsesc cel mai adesea în forme de muncă intermitente, PFA sau persoane juridice, în contracte de muncă part-time, contracte de drepturi de autor pe perioade determinate de timp sau pot combina mai multe contracte de muncă part - time, PFA sau drepturi de autor, având acces limitat la protecție socială și la o predictibilitate scăzută a activității lor.
Mai este important: Conform datelor de la Eurostat, ocuparea în sectorul cultural din România este de 1,4% din total ocupării persoanelor cu contracte de muncă, în anul 2020, comparativ cu țările vecine, aflându-se la 2 procente distanță (Bulgaria 2,9%, Ungaria 3,9% sau Polonia 3,3%). România se află la aproape 2 procente distanță și de media țărilor Uniunii Europene care este 3,6%. Conform datelor cele mai recente din Eurostat, în 2021 comparativ cu 2019, România a prezentat cea mai drastică scădere a ocupării din sectorul cultural din cadrul țărilor UE, de aproximativ 17% calculat la totalul ocupării în acest sector de activitate.
În ceea ce privește numărul lucrătorilor pe cont propriu, în România, conform Eurostat, 15% dintre lucrătorii pe cont propriu se regăseau în sectorul cultural, comparativ cu media țărilor Uniunii Europene care se află la 33%.
Totodată în sectorul cultural creativ, aproximativ 81% dintre contractele individuale de muncă sunt în sectorul privat și doar 19% în sectorul public.
Ordonanța de urgență aprobată acum constituie un angajament asumat de Guvern în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și vine în sprijinul lucrătorilor culturali care au contracte atipice și intermitente de activitate culturală și care sunt cei mai expuși la vulnerabilitatea ca în decursul unui an calendaristic să treacă prin perioade cu venituri precare sau instabile.
Astfel, lucrătorul cultural va fi considerat artistul și/sau persoana fizică care exercită o profesie, practică o meserie culturală ori desfășoară o activitate de suport sau auxiliară producției culturale, în următoarele Domenii de activitate culturală și de activități auxiliare și de suport a activității culturale – CAEN:
5911 Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune (inclusiv arhive de film) și de programe de televiziune (seriale de televiziune, documentare, etc.) sau reclame de televiziune;
5912 Activități de post-producție cinematografică, video și de programe de televiziune;
5920 Activități de realizare a înregistrărilor audio și activități de editare muzicală;
7410 Activități de design specializat;
7490 Alte activități profesionale, științifice și tehnice;
8230 Activități de organizare a expozițiilor, târgurilor si congreselor;
8552 Învățământ în domeniul cultural (limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice, și alte domenii);
9001 Activități de interpretare artistică (spectacole);
9002 Activități suport pentru interpretare artistică (spectacole);
9003 Activități de creație;
9004 Activități de gestionare a sălilor de spectacole;
9101 Activități ale bibliotecilor și arhivelor;
9102 Activități ale muzeelor;
9103 Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice și a altor obiective de interes turistic.
Lucrător cultural profesionist va fi persoana fizică înregistrată care realizează, în cursul a trei ani fiscali, preponderent, în raport cu totalitatea veniturilor sale, venituri profesionale din activități culturale. Lucrător cultural profesionist nu poate fi o persoană fizică care exercită o profesie reglementată, este funcționar public sau își desfășoară activitatea de natură culturală sub forma prestării unei munci salariate desfășurate în temeiul unui contract individual de muncă.
Pentru a fi înregistrată ca lucrător cultural profesionist, persoana fizică trebuie ca, în anul fiscal anterior solicitării de înregistrare, să fi obținut cel puțin 50% din venitul anual impozabil, cumulat, din:
a) venituri din cesiunea drepturilor de autor sau a drepturilor conexe;
b) activități independente supuse autorizării din categoria celor enumerate în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență;
c) contracte individuale de muncă pe durată determinată, pentru activități culturale și în domeniul cultural, ajunse la termen până la data depunerii cererii de înregistrare.
Pentru a fi înregistrat ca lucrător cultural profesionist, solicitantul depune, până la data de 25 mai, o cerere însoțită de documentele fiscale doveditoare privind realizarea pragului de 50% de venituri profesionale din activități culturale și, după caz, de declarația pe proprie răspundere privind natura veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în anul fiscal anterior.
Cererea se depune, în format fizic sau prin mijloace electronice, la Agenția de Administrare Fiscală de la domiciliul fiscal al solicitantului și se aprobă sau se respinge în termen de 30 de zile de la depunere.
Înregistrarea ca lucrător cultural profesionist este valabilă pe o durată de trei ani fiscali consecutivi. La încheierea duratei de trei ani fiscali, până la data de 25 mai a celui de-al patrulea an, persoana fizică poate cere reînregistrarea, cu condiția ca minimum 50% din veniturile impozabile realizate în acest interval să provină din activități desfășurate ca lucrător cultural profesionist.
În desfășurarea activității lui, lucrătorul cultural profesionist încheie contracte de cesiune a drepturilor patrimoniale și/ sau contracte de activitate culturală. În cazul artiștilor interpreți și executanți care realizează o prestație artistică nefixată, cesiunea drepturilor lor patrimoniale este inclusă, ca obiect distinct, în contractul de activitate culturală.
Veniturile obținute în temeiul unor contracte de activitate culturală încasate în bani sau în natură după înscrierea persoanei fizice în registru constituie venituri din activități independente.
Pentru veniturile realizate, lucrătorii culturali profesioniști datorează impozit și contribuții sociale obligatorii, așa cum sunt ele prevăzute pentru veniturile din activități independente.
Impozitul datorat de lucrătorii culturali profesioniști pentru veniturile realizate din contracte de activitate culturală se reține la sursă de către plătitorul de venit, la momentul plății veniturilor.
Pentru venitul obținut din contracte de activitate culturală, venitul net fiscal se calculează prin aplicarea asupra venitului brut a unei cote forfetare de deducere de 40%.
Pentru primii trei ani fiscali în care este înregistrat, lucrătorul cultural profesionist beneficiază de o reducere cu 50% a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate.
Totodată, perioada în care persoana fizică a fost înregistrată ca lucrător cultural profesionist reprezintă vechime în muncă și în specialitate.
Lucrătorul cultural profesionist care încheie un contract cu o instituție de spectacole sau concerte și nu are domiciliul în localitatea unde instituția își desfășoară activitatea poate primi din bugetul instituției o indemnizație lunară forfetară neimpozabilă, în cuantum de până la 50% din salariul mediu net pe economie, pentru a-și asigura cazarea, pe toată durata contractului, în aceleași condiții prevăzute de lege pentru personalul angajat.
Persoanele juridice care datorează impozit pe venit sau pe profit și care încheie contracte cu lucrători culturali profesioniști beneficiază de reducerea bazei impozabile cu echivalentul a 50% din valoarea totală a acestor contracte, dar nu mai mult de 20% din baza impozabilă.
Plătitorii de venit ai lucrătorilor culturali profesioniști datorează o contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj reprezentând 1% din valoarea contractului.
Contribuția prevăzută se declară și se virează în aceleași condiții ca impozitul pe venit.
Lucrătorii culturali profesioniști contribuabili la sistemele publice de asigurări sociale de sănătate au, ca asigurați, următoarele drepturi:
a) concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii;
b) concedii medicale și indemnizații pentru maternitate;
c) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav;
d) concedii medicale și indemnizații de risc maternal.
Accidentele survenite în timpul desfășurării activității lucrătorului cultural profesionist în temeiul unui contract de activitate culturală, la sediul, filiala, punctul de lucru al plătitorului de venit sau în alt spațiu decis de acesta sunt asimilate accidentelor de muncă.
Lucrătorii culturali profesioniști care au contribuit la sistemul asigurărilor sociale pentru o perioadă de minim 12 luni sunt asigurați obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul asigurărilor pentru șomaj.
În cazul în care nu realizează venituri pe o durată de minim trei luni, lucrătorii culturali profesioniști beneficiază de dreptul la indemnizație de șomaj, pe o durată maximă de 12 luni.
Cuantumul indemnizației de șomaj pentru lucrătorii culturali profesioniști reprezintă o sumă lunară echivalentă cu 2 x indicatorul social de referință.
Lucrătorii culturali profesioniști vor avea și următoarele drepturi:
a) dreptul la negociere colectivă și individuală;
b) dreptul de a participa la acțiuni colective;
c) dreptul de a constitui sau de a adera la o asociație profesională;
d) dreptul la consultare sau de schimb de informații.
Pentru a susține dezvoltarea carierei profesionale a lucrătorilor culturali profesioniști, se instituie Programul Național de Mobilitate, care se finanțează de la bugetul de stat prin Administrația Fondului Cultural Național ca autoritate finanțatoare cu suma de minimum 2.000.000 lei, sumă indexabilă anual cu valoarea inflației medii din anul precedent.
La nivelul autorităților locale se instituie Programe locale de mobilitate care se finanțează din bugetul acestor autorități în cuantum de cel puțin 20% din totalul finanțărilor nerambursabile acordate proiectelor culturale, sumă care se adaugă acestora.
Autoritățile finanțatoare prevăzute au obligația să prevadă distinct, în bugetul anual propriu, fondurile publice necesare pentru acordarea de finanțare nerambursabilă pentru programele locale de mobilitate.
