Instituțiile publice și organele de specialitate ale administraliei publice locale și centrale vor avea intedicția de a mai solicita persoanelor fizice, în cadrul formularelor utilizate de acestea, alte date de identificare decât numele și prenumele și codul numeric personal. În cazul firmelor se vor putea solicita numai informațiile legate de denumire, forma de organizare (asociație, SRL, SA etc.), respectiv codul unic de identificare fiscală și adresa sediului social.
Măsura este prevăzută într-un proiect legislativ adoptat de Senat și analizat de Profit.ro, care mai trebuie acum adoptat și de Camera Deputaților.
Autorii proiectului adoptat în primă etapă arată că românilor li se cere, în momentul în care interacționează cu multe dintre instituțiile publice din România, să completeze o cerere. Aceasta cerere este diferită, în funcție de specificul institutiei căreia îi este adresată, dar toate cererile, tipizate sau nu, includ extrem de multe informații care trebuie completate, legate de identitatea solicitantului, multe dintre ele fără o relevanță administrativă sau care privesc informații cerute în mod repetitiv.
Un inventar aleatoriu al cererilor cu care cetățeanul român se confruntă arată ca, în aproape toate acestea, i se solicită să indice:
- numele si prenumele;
- codul numeric personal;
- cetățenia, uneori chiar și nationalitatea;
- uneori inițiala tatălui, alteori numele mamei și al tatălui;
- numele anterior, dupa căz;
- data și locul nașterii (deși data reiese din codul numeric personal);
- domiciliul (ex. județ/sector, localitate, stradă, număr, bloc, scară, etaj, apartament);
- tipul, seria și numărul documentului de identitate;
- instituția emitentă a actului de identitate;
- data emiterii actului de identitate;
- uneori, data expirării actului de identitate.
”Cetățeanului obișnuit, cu un grad mediu de pregătire și o memorie normală, îi este necesar un timp nejustificat de mare să completeze cererea respectivă, având de multe ori nevoie să consulte actul de identitate. O persoană în vârstă va petrece și mai mult timp pentru a reuși să completeze corect o anumită cerere. Funcționarii care procesează toate aceste informații, de asemenea, alocă un timp substanțial pentru introducerea unor date care, de fapt, în contextul tehnic actual, sunt redundante pentru identificarea petentului”, arată inițiatorii proiectului.
Aceștia dau ca exemplu Elveția, unde pentru identificarea unei persoane într-un document emis de notarul public, se indică doar numele, prenumele, data nașterii, seria și numărul actului de identitate, asigurându-se doar trei elemente de verificare.
Prin urmare, proiectul adoptat de Senat prevede:
”Se interzice instituțiilor publice și organelor de specialitate ale administrației publice locale și centrale să solicite persoanelor fizice, în cadrul formularelor utilizate de acestea în vederea soluționării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, a altor date de identificare decât numele și prenumele și codul numeric personal, cu menționarea adresei de comunicare a răspunsului.
În cazul persoanei juridice se vor putea solicita numai date referitoare la denumire, forma de organizare, codul unic de identificare și adresa sediului social”.
