Pentru a reduce deficitul forței de muncă și a aduce și menține muncitorii străini pe piața internă, autoritățile au făcut deja primul pas și au decis, conform datelor analizate de Profit.ro, eliminarea obligației angajatorilor de a le acorda străinilor care cer prelungirea dreptului de ședere temporară în România cel puțin salariul mediu brut pe economie. Angajatorii vor avea obligația asigurării pentru aceștia doar a salariului minim și vor plăti, totodată, taxe reduse la angajarea altora.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Modificările au fost semnate deja la nivel politic, ca modificare a unui proiect de lege, și urmează să obțină avizele finale.
De ce este important: Pe fondul lipsei de lucrători români, care pleacă să lucreze în alte state europene, antreprenorii sunt obligați să recruteze personal inclusiv din țări asiatice, precum Vietnam, China, Sri Lanka sau Filipine. Legea în vigoare privind regimul străinilor prevede însă că "Străinilor intrați în România în scopul încadrării în muncă li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidență a salariaților, din care rezultă că salariul este cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut". În cazul lucrătorilor înalt calificați, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puțin 4 ori câștigul salarial mediu brut.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Mai este interesant: Lipsa forței de muncă a determinat autoritățile române să crească din nou, ca și anul trecut, numărul muncitorilor străini care pot fi înregistrați pe piața locală chiar în acest an. Astfel, Guvernul a decis recent dublarea numărului maxim de angajări, respectiv o limită de 8.000 lucrători permanenți și de 4.000 lucrători detașați.
Prevederea privind salariul mediu a fost introdusă în legislație în 2011 de către Guvernul Boc, pentru protejarea forței de muncă autohtone, dar este tot mai intens contestată de angajatori, în condițiile crizei de personal din mai multe sectoare ale economiei românești, dar și de ONG-urile locale care militează pentru drepturile migranților și refugiaților.
Anterior, străinii din afara UE trebuiau să dovedească că au venituri lunare doar la nivelul salariului minim pe economie pentru a li se permite să intre și să rămână în țară pentru a munci.
Mai mult, în iunie anul acesta, chiar ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că susține eliminarea respectivei prevederi. "E o prevedere care trebuie schimbata imediat. (...) Este o diferență care trebuie să dispară. Piața este cea care trebuie să decidă. Noi, ca stat, impunem un salariu minim pe economie, după aceea piața este cea care trebuie să aleagă", a spus ministrul Finanțelor.
Acum, conform datelor analizate de Profit.ro, obligația plății la nivelul salariului mediu va fi înlocuită cu plata salariului minim brut pentru următoarele categori de străini, în cazul în care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară:
- străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă;
- străinilor care sunt numiţi la conducerea unei filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în baza unui contract de mandat ori altui document cu aceeaşi valoare juridică;
- străini intrați în România în scopul detașării;
- străini angajați ai persoanelor juridice cu sediul pe teritoriul unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European ori pe teritoriul Confederației Elvețiene, detașați în România;
- străini transferați în cadrul aceleiași companii (lucrător ICT, conform terminologiei legale).
Excepție fac cazurile lucrătorilor înalt calificaţi, unde salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin două ori câştigul salarial mediu brut, dar și în acest caz obligația de plată este, de asemenea, înjumătățită, deoarece legea prevede în prezent de patru ori salariul mediu.
”Raportarea la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vederea prelungirii dreptului de şedere temporară în scop de muncă, pentru lucrătorii străini va determina reducerea semnificativă pentru angajatori a costurilor cu forța de muncă”, este argumentul.
De asemenea, proiectul de lege definește în legislația națională lucrătorul au pair și prevede că străinii pot fi astfel angajați cu contractul individual de muncă cu timp parţial, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că durata timpului de muncă nu depăşeşte 25 de ore pe săptămână, iar cuantumul salariului este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, calculat la fracţia de timp lucrată.
Proiectul stabilește și o serie de măsuri pentru reducerea taxelor și demersurilor birocratice pe care un angajator este obligat să le facă în cazul unui muncitor străin.
Astfel, tariful pentru eliberarea avizelor de angajare/detaşare plătit de angajatorul/beneficiarul prestării de servicii va fi redus de la 200 euro la 100 euro, echivalent în lei. Totodată, tariful pentru eliberarea avizului de angajare pentru lucrători sezonieri va fi redus de la 50 euro la 25 euro, echivalent în lei.
De asemenea, angajatorul nu va mai fi obligat să facă dovada publicării ofertei de muncă într-un cotidian de largă circulaţie a 3 anunţuri consecutive pentru ocuparea locului de muncă vacant, în cazul existenței forței de muncă interne. Angajtorul va avea doar obligația publicării unui anunț prin mijloace de informare în masă din România.
A fost prevăzută, totodată, eliminarea a o serie de documente legate de parcursul educațional sau profesional al muncitorilor străini, pentru a facilita angajarea acestora.
În acest scop, conform noilor prevederi, anual, prin hotărâre de guvern nu va mai fi stabilit contingentul pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, ci doar numărul celor nou-admiși.
”Se evită necesitatea elaborării frecvente de noi hotărâri de către Guvern pentru suplimentarea contingentului pentru un anumit tip de lucrători nou admiși pe piața forței de muncă din România”, explică autorii modificărilor.
