Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a încasat doar 2,6 milioane de lei (mai puțin de 600.000 de euro) de la persoanele fizice cu averi, potrivit raportului de activitate al instituției, deși programul a fost demarat în urmă cu cinci ani, iar instituția a făcut, anul trecut, o campania de mediatizare agresivă.
Activitatea de verificare a averilor a început în 2011, însă, potrivit declarațiilor oficialilor ANAF, primii doi ani au fost necesari pentru a pune la punct cadrul legislativ. Abia din 2013, s-a trecut la verificări propriu-zise, iar în 2014 au mai fost angajați 180 de inspectori pentru cele 7 structuri teritoriale de control.
În tot acest interval nu au lipsit, în schimb, mesajele dure de la vârful instituției. “Mulți dintre cei care se plimbă acum cu Ferrari sau mai știu eu ce și n-au fost întrebați dacă și-au fiscalizat veniturile să se aștepte la verificări”, declara, în 2014, potrivit presei, fostul șef al Fiscului.
Pe parcursul anului trecut, campania de mediatizare a programului de verificare s-a amplificat, fiind anunțate, periodic, noi loturi de 20 sau 30 de persoane care intrau în vizorul Fiscului, și a culminat, în august, când a fost demarat un alt program dedicat celor care nu pot justifica sume de la 50.000 lei în sus.
CITEȘTE ȘI Șerban, ANAF: În noiembrie, am declanșat verificarea pentru încă 30 de persoane cu averi mari Spre sfârșitul lui 2015, ANAF a comunicat că există 10 cazuri finalizate, unde s-au găsit 23,7 milioane lei nedeclarate. În raportul de activitate pentru anul trecut, publicat de ANAF la sfârșitul săptămânii trecute, este prezentată statistica Direcției de verificări fiscale.
“Din cele 11 avize de verificare emise în cursul perioadei 2014 - 2015, pentru 10 cazuri verificările fiscale au fost finalizate și au fost comunicate actele administrative fiscale, iar un caz este suspendat. Au fost constatate sume totale de 23,7 mil. lei reprezentând venituri a căror sursă nu a fost identificată, pentru care au fost stabilite sume suplimentare de plată cu titlul de impozit pe venit și obligații fiscale accesorii în valoare de 6,2 milioane lei, din care a fost încasată suma de 2,6 milioane lei”, arată documentul.
Prin urmare, impozitele stabilite în plus, în urma amplelor verificări, au fost de 6,2 milioane lei, iar bugetul a încasat efectiv doar 2,6 milioane lei. Suma este insignifiantă comparativ cu încasările anuale totale ale ANAF, care, anul trecut, de exemplu, au fost de 196,8 miliarde de lei.
Oficialii ANAF spun că rezultatele sunt cauzate de complexitatea verificărilor. De altfel, chiar în raportul citat se arată că “în anul 2015, au fost inițiate verificări fiscale prealabile documentare pentru un număr total de 349 de persoane fizice selectate, din care 319 contribuabili persoane fizice cu risc fiscal (PFRF) și 30 contribuabili cu averi mari (PFAM).Au fost analizate informațiile solicitate terților (bănci, instituții care gestionează registre de evidență a imobilelor și bunurilor mobile – terenuri, clădiri, autovehicule, nave, aeronave – oficiile registrului comerțului, organe fiscale teritoriale), în vederea identificării veniturilor obținute de persoanele verificate și a comparării acestora cu veniturile declarate”. Chiar și în aceste condiții, rezultatele par modeste, având în vedere durata programului și resursele implicate.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Lista oamenilor de afaceri, a vedetelor și a politicienilor cărora Fiscul le verifică averea Categoriile de persoane vizate sunt cele cu averi mari, cu notorietate sau care au un patrimoniu semnificativ, dar nu declară venituri.
ANAF verifică dacă există diferențe semnificative între veniturile estimate pe baza situației fiscale personale și cele declarate. Dacă diferențele depășesc 10%, dar nu mai puțin de 50.000 lei, sunt continuate verificările, sunt notificați cei vizați și li se solicită documente pentru justificarea veniturilor.
În faza de control prealabil, ANAF folosește trei metode de estimare a veniturilor. Metoda sursei și cheltuirii fondului are în vedere fluxurile de numerar. Veniturile sustrase de la impozitare sunt aflate prin compararea cheltuielilor cu veniturile declarate în perioada supusă verificării. Metoda fluxurilor de trezorerie analizează intrările și ieșirile de sume în/din conturile bancare, precum și intrările și ieșirile de sume în numerar. Sunt identificate venituri nedeclarate, prin analizarea valorii și frecvenței depunerilor în conturile bancare și a surselor acestor depuneri. Metoda patrimoniului analizează creșterea și descreșterea patrimoniului net. Sunt analizate efectele pe care le au asupra patrimoniului net achiziționarea de active, reducerea de obligații și cheltuielile efectuate din surse de venit care nu sunt declarate ca impozabile.
Verificarea averilor a fost introdusă în legislație în 2011, la propunerea fondului Monetar Internațional (FMI) care avea, atunci, un program de finanțare cu România.
