Deficitul bugetar pentru primele 11 luni din acest an, perioada ianuarie-noiembrie 2024, a ajuns la 7,12% din PIB, circa 125,7 miliarde de lei, anunță Ministerul Finanțelor confirmând informațiile anunțate anterior de Profit.ro.
De ce este important: Deficitul este diferența dintre veniturile mai mici ale statului și cheltuielile mai mari pe care trebuie să le acopere. Cum statul nu are acești bani, trebuie să îi împrumute. Cu cât deficitele sunt mai ridicate și pe perioade mai lungi de timp, cu atât ritmul de creștere a datoriei publice devine mai alarmant. Împreună cu un ritm de creștere economică mai lent, cum se preconizează pentru România în următorii ani, deficitele bugetare mari pot duce la situații alarmante, cum este cea prognozată pentru România în 2031, an în care planul fiscal prevede că România va plăti pe dobânzi la datoria statului 3,5% din PIB (100 de miliarde de lei) față de 2% acum.
VEZI AICI ȘI Ministrul Finanțelor confirmă informațiile Profit.ro privind depășirea deficitului
Execuția bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 125,72 miliarde lei, respectiv 7,12% din PIB față de deficitul de 73,55 miliarde lei, respectiv 4,58% din PIB aferent celor 11 luni ale anului 2023. Cheltuielile au avansat cu 20,6%, alimentate de un plus de 23,8% la cheltuielile de personal, plus 22,3% la bunuri și servicii și plus 16,2% la asistență socială (în principal pensii). Veniturile au urcat cu numai 12,7%.
Un element important, care explică parțial avansul necontrolat al cheltuielilor din acest an cu patru runde de alegeri, investițiile finanțate de la bugetul de stat au crescut cu 75%, la 55,2 miliarde lei, în timp ce investițiile din fonduri UE au scăzut cu 13%, la 37,9 miliarde lei.
Ținta oficială de deficit bugetar a Guvernului pentru 2024 este de 8,58% din PIB, 152 miliarde de lei, anunțată la început de decembrie. Pentru întreg anul 2024, Finanțele iau în calcul, însă, pe final de lună decembrie, un deficit sub 9%, posibil la 8,7%. Profit.ro a anunțat anterior că deficitul ar putea ajunge chiar la 8,88% din PIB pentru întreg anul 2024. Acesta este deficitul în termeni cash, standard intern, și nu cel pe criterii ESA, standarul UE.
Un deficit bugetar mai ridicat ca pondere în PIB a fost înregistrat cel mai recent în 2020, anul pandemiei, când indicatorul s-a situat la 9,6%.
Pentru comparație, deficitul bugetar în primele zece luni din acest an a fost de 6,19%, reprezentând 109,4 miliarde de lei, astfel că pentru ultimele două luni din an a rămas un spațiu de 2,39 puncte de PIB, din care luna decembrie este prognozată acum la 1,47 puncte, echivalentul a circa 26 miliarde de lei.
CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Amânare la reorganizarea AntifraudăÎn primele 11 luni din 2023, deficitul s-a situat la 4,64%, 73,55 miliarde lei.
Planul fiscal pe șapte ani negociat cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar prevede un nivel de 7,9% în acest an (în termeni ESA - standardul UE) și de 7% pentru anul următor.
CITEȘTE ȘI Dibăcie bugetară pe final de an într-o agenție: o măsurătoare de câmp magnetic de 1.700 de lei aduce un spor de până la 1.500 de lei pentru fiecare salariatDeficitul în termeni ESA este relevant în cadrul procedurii de deficit excesiv și include unele obligații de plată (cum ar fi facturi și cheltuieli amânate pe anul următor) în plus față de deficitul cash. De asemenea, unele cheltuieli consemnate la deficitul cash la momentul plății, pe standard ESA pot fi recunoscute pe parcursul mai multor ani. De exemplu, pentru anul trecut, deficitul cash a fost anunțat la 5,7% de către Guvern, în timp ce deficitul ESA a fost anunțat de către Comisie la 6,6% din PIB.
Situația în noiembrie 2024
Veniturile totale au însumat 523,94 miliarde lei în primele unsprezece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 12,7% (an/an), susținut în principal de încasările din venituri curente - contribuții de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii și venit, impozit pe profit -, care includ și efectele amnistiei fiscale instituite prin O.U.G. nr. 107/2024.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 44,74 miliarde lei, în creștere cu 21,7% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste dinamica fondului de salarii din economie (17,1%), evoluția acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023) și de majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024). Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (61%) și aferente declarației unice (12,5%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne în teritoriul negativ (-3,7%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creșterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).
CITEȘTE ȘI ANALIZĂ ″Taxa de stâlp″ a lui Ponta, susținută de Isărescu, se întoarce după 8 ani. Nimic nu mai scapă. Se profită de avântul investițiilor în energie, inclusiv cu fonduri UEContribuțiile de asigurări au înregistrat 172,25 miliarde lei, în creștere cu 20% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 34,40 miliarde lei, consemnând o creștere de 22,3% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluția acestei categorii de încasări a fost influențată negativ de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,6 miliarde lei).
Încasările nete din TVA au înregistrat 108,57 miliarde lei, în creștere cu 15% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu ~7% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (28,50 mld. lei în ian-nov 2024, comparativ cu 26,64 mld lei în ian-nov 2023). Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creșterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Ultima formă a "Ordonanței trenuleț", cu noutăți: Salarii și sporuri plafonate, concediu medical plătit doar cu 65%, tăieri la banii pentru partideVeniturile din accize au însumat 42,15 miliarde lei, înregistrând o creștere de 25,3%, susținută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+25,4%), și în contextul unei evoluții pozitive a consumului de carburanți. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică de 22,5%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 46,44 miliarde lei, înregistrând un avans de 16,3% (an/an), susținut de încasările din vărsăminte din veniturile nete ale B.N.R. și dividende.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 36,85 mld lei, în scădere cu 25,5% (an/an).
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 649,66 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele unsprezece luni ale anului 2024 au înregistrat o creștere cu 3,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 33,6% din PIB la 36,8% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 148,04 miliarde lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,4% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 84,01 miliarde lei, în creștere cu 22,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 14,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 26% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV FOTO Antifrauda s-a dus în târgurile, cluburile și restaurantele de la munteCheltuielile cu dobânzile au fost de 35,33 miliarde lei, cu 5,27 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 205,29 miliarde lei în creștere cu 16,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele unsprezece luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,40 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 15,89 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,37 miliarde lei) care reprezintă 21,2% din total subvenții.
CITEȘTE ȘI GRAFIC Ce discută acum partidele - Salariul net al românilor va scădea, în medie, cu 280 de lei. Veniturile salariale vor fi impozitate diferitAlte cheltuieli au fost de 17,20 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților potrivit Legii nr.165/2013 și a Legii nr.164/2014.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 48,79 miliarde lei.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 93,11 miliarde lei, în creștere cu 23,99% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 75,10 miliarde lei.
Ținta de deficit bugetar s-a schimbat anul acesta în mai multe rânduri
- deficit de 5% din PIB (anunțat la început de an), 86,6 miliarde lei
- deficit de 6,9% (rectificare bugetară), 122,6 miliarde lei
- deficit de 7,9% (în linie cu planul fiscal), 140,6 miliarde lei
- deficit de 8,58% din PIB (ținta de acum a Ministerului Finanțelor), 152 miliarde lei
Cum obișnuiește Guvernul să cheltuiască în ultimele două luni din an
Noiembrie | Deficit final an (% PIB, cash) | |
---|---|---|
2023 | 1,71 | 5,9% |
2022 | 2,4 | 5,7% |
2021 | 2,7 | 6,7% |
2020 | 2,6 | 9,6% |
2019 | 1,8 | 4,6% |
2018 | 0,7 | 2,9% |
2017 | 2,1 | 2,8% |
2016 | 2,2 | 2,4% |
2015 | 2,7 | 1,5% |
2014 | 2,2 | 1,9% |
2013 | 1,3 | 2,5% |
2012 | 1,3 | 2,5% |
2011 | 2 | 4,2% |
2010 | 1,9 | 6,3% |
2009 | 2,1 | 7,1% |
2008 | 3,1 | 4,7% |
2007 | 2,4 | 2,3% |