România a înregistrat un deficit bugetar de 3,24% din PIB în primele 4 luni din 2024, comparativ cu 1,7% în aceeași perioadă din 2023. Ca valoare, se ridică la 57,29 miliarde lei.
Motivul este legat de plata în avans a pensiilor cu ocazia sărbătorilor pascale, reprezentând o sumă de 9,33 miliarde lei (0,53% din PIB), confirmă Ministerul Finanțelor informațiile Profit.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele patru luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,93 miliarde lei, precum și de suma de 9,33 miliarde lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 miliarde lei), repectiv și din bugetul de stat (1,02 miliarde lei) conform HG nr.422/2024”, informează Ministerul Finanțelor.
Profit.ro a anunțat anterior că deficitul bugetar a crescut puternic în aprilie, cu aproximativ 21,5 miliarde de lei, după ce Guvernul a plătit anticipat pensiile pentru luna mai și a contabilizat astfel, la cheltuielile lunii aprilie, costurile cu pensiile pentru două luni (aprilie și mai). Cum statul a plătit aproximativ 8,3 miliarde lei în plus la pensii în aprilie, acest cost nu se va mai regăsi la cheltuielile planificate în mai, lună în care deficitul va fi, probabil, semnificativ mai mic.
De ce este important: Deficitul bugetar este urmărit cu atenție în acest an în contextul în care presiunile asupra cheltuielilor sunt ridicate, iar economiștii au rezerve asupra rezultatelor creșterilor de taxe și eliminărilor de facilități intrate în vigoare de la începutul acestui an. Cum veniturile colectate din economia internă în primele trei luni s-au situat ușor peste program, în principal din cauza creșterii unor cote de TVA redusă, a eliminării unor facilități și a creșterii salariului minim, evoluția deficitului pentru restul anului pare să depindă de cum va reuși Guvernul să țină sub control cheltuielile.
Venituri
Veniturile totale au însumat 182,7 miliarde lei în primele patru luni ale anului 2024, înregistrând o creștere de 15,3% (an/an), susținută cu precădere de încasările din venituri curente - contribuții de asigurări, TVA, impozit pe profit, impozit pe salarii și venituri nefiscale -, respectiv de fondurile europene. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 15,59 miliarde lei, consemnând o dinamică pozitivă de 19,0% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 21,3%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,8%), evoluția acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/20232 și Legea nr. 296/20233), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023), precum și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023). Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (58,7%) și aferente declarației unice (32,3%). Pe de altă parte, încasările din impozitul pe dividende au consemnat o contracție de 23,7%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creșterea semnificativă a dividendelor din ian. 2023 distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 61,44 miliarde lei, în creștere cu 21,5% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,23 miliarde lei, consemnând o creștere substanțială de 44,7% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici și bănci comerciale (+45,3%), pe fondul încasărilor substanțiale din luna aprilie 2024, reprezentând plăți anticipate trimestriale ale impozitului pe profit și impozitul minim pe cifra de afaceri (Legea nr. 296/2023). Evoluția acestei categorii de încasări a fost influențată și de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei de -0,3 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private (conform Legii nr. 322/2021).
Încasările nete din TVA au înregistrat 38,57 miliarde lei, în creștere cu 17,7% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 5,7% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (9,79 miliarde lei în ian-apr 2024, comparativ cu 9,26 miliarde lei în ian-apr 2023). Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023: aplicarea cotei standard de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs) și creșterea cotei de TVA de 5% la 9% pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență etc.
Veniturile din accize au însumat 11,98 miliarde lei, înregistrând o contracție de 8,4%, determinată de scăderea încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (-27,1% an/an), pe fondul unui efect de bază ridicat aferent lunii aprilie 2023. Totodată, încasările din accizele pentru produsele energetice înregistrează în perioada analizată o creștere de 11,9% (an/an), susținută de o dinamică pozitivă a consumului de carburanți.
Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 15,24 miliarde lei, înregistrând un avans de 19,5% (an/an).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 15,23 miliarde lei, în creștere cu 16,4% (an/an).
Guvernul a început anul cu un deficit ridicat în primele luni, în special în februarie, întrucât a fost necesar să facă o serie de plăți mari amânate de anul trecut, cum au fost cele pentru contracte de înzestrare a armatei, cheltuieli pentru sectorul sănătășii, dar și pentru contracte ale autorităților locale.
Pentru întreg anul 2024, ținta de deficit bugetar este de 86,6 miliarde lei, 5% din PIB, deși mulți economiști au rezerve asupra atingerii acestui obiectiv.
Cheltuieli
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 239,99 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 29,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creștere cu 2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 11,6% din PIB la 13,6% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 50,33 miliarde lei, în creștere cu 20,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 30,28 miliarde lei, în creștere cu 27,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 23,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 24,7% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,78 miliarde lei, cu 1,11 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 83,73 miliarde lei în creștere cu 26,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele patru luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,93 miliarde lei, precum și de suma de 9,33 miliarde lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 miliarde lei), repectiv și din bugetul de stat (1,02 miliarde lei) conform HG nr.422/2024.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,02 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (901,08 mil lei) care reprezintă 17,95% din total subvenții.
Alte cheltuieli au fost de 6,16 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile. În luna aprilie 2024 au fost efectuate plăți aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților potrivit Legii nr.165/2013 și a Legii nr.164/2014, de către Ministerul Finanțelor în valoare de 1,67 miliarde lei.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 18,48 miliarde lei, cu 21,52% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 31,28 miliarde lei, fiind de 1,6 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 19,29 miliarde lei.
