Câștigul salarial mediu net lunar a fost 4.412 lei, în anul 2023, în creștere cu 16,1% (+611 lei) comparativ cu anul precedent, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
”Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2023 a fost 7.042 lei, cu 15% (+916 lei) mai mare față de anul precedent, iar câștigul salarial mediu net lunar a fost 4.412 lei, în creștere cu 16,1% (+611 lei) comparativ cu anul precedent. Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 7.374 lei/salariat, mai mult cu 14,8% comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaților în anul 2023 a fost 5.364.900 persoane, în creștere cu 155.400 persoane față de anul precedent. Efectivul salariaților la 31 decembrie 2023 a fost 5.677.300 persoane, mai mare cu 70.200 persoane comparativ cu sfârșitul anului precedent”, arată datele INS.
Câștigul salarial mediu lunar
Câștigul salarial mediu brut lunar în anul 2023 a fost 7.042 lei. Câștigul salarial mediu net lunar a fost 4.412 lei, în creștere cu 16,1% (+611 lei) comparativ cu anul precedent, scrie News.ro.
Cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2023, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activități economice: informații și comunicații (+94,6%), intermedieri financiare și asigurări (+63,3%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+62%), industria extractivă (+42,2%), respectiv administrație publică (+41,1%).
Câștigurile salariale medii nete lunare care s-au situat sub media pe economie au fost în următoarele activități economice: hoteluri și restaurante (-41,7%), alte activități de servicii (-36%), tranzacții imobiliare (-25,9%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-21,2%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-18,8%), activități de spectacole, culturale și recreative (-18,1%), agricultură, silvicultură și pescuit (-15,9%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-14,7%), industria prelucrătoare (-8,4%), transport și depozitare (-2,8%), respectiv construcții (-1,8%).
Pentru anul 2023, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost 233,8% față de anul 1990, mai mare cu 11,4 puncte procentuale față de anul precedent.
Salariații femei au câștigat în medie, în expresie brută, cu 5,5% mai puțin decât salariații bărbați, realizând un câștig salarial mediu brut lunar de 6835 lei (față de 7.233 lei al salariaților bărbați). În expresie netă, salariații femei au câștigat cu 8,2%, respectiv cu 377 lei/lună mai puțin decât salariații bărbați (4.216 lei câștigul salarial mediu net al salariaților femei, față de 4.593 lei al salariaților bărbați).
Salariații bărbați au realizat câștiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităților economice, iar cele mai semnificative diferențe s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (32,8%), industria prelucrătoare (24,2%), informații și comunicații (21,1%), alte activități de servicii (18,6%), respectiv în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (18,5%).
În profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu net lunar în anul 2023 s-a situat sub media pe economie în 37 județe. Cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în județele Vrancea (3.344 lei, cu 24,2% mai puțin decât media pe economie), Teleorman (3.353 lei, cu 24% mai puțin decât media pe economie), Botoșani (3.430 lei, cu 22,3% mai puțin decât media pe economie), Vâlcea (3.435 lei, cu 22,1% mai puțin decât media pe economie), Brăila și Vaslui (3.446 lei fiecare în parte, cu 21,9% mai puțin decât media pe economie), respectiv Bistrița-Năsăud (3.447 lei, cu 21,9% mai puțin decât media pe economie).
La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul București (6.053 lei, cu 37,2% peste media pe economie), respectiv județele Cluj (5.344 lei, cu 21,1% peste media pe economie), Timiș (4.910 lei, cu 11,3% peste media pe economie), Ilfov (4602 lei, cu 4,3% peste media pe economie) și Iași (4.568 lei, cu 3,5% peste media pe economie).
Costul mediu lunar al forței de muncă
Costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2023 a fost 7.374 lei/salariat, mai mult cu 14,8% comparativ cu anul precedent. Costul mediu lunar a crescut în toate activitățile economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creșteri s-au regăsit în construcții (+26,1%), transport și depozitare (+21%), învățământ (+20%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+19,4%), tranzacții imobiliare (+18,0%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+17,7%), respectiv în hoteluri și restaurante (+17%).
Cea mai redusă creștere a costului mediu lunar față de anul precedent s-a înregistrat în sănătate și asistență socială (+5,7%).
În vederea sprijinirii unităților economicosociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de șomaj tehnic din inițiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ), respectiv pentru stimularea ocupării forței de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri). Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferențe moderate pe activități economice.
Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul de stat s-au regăsit în industria prelucrătoare, construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, respectiv hoteluri și restaurante.
Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activitățile economice de informații și comunicații (+91,6%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+71,5%), intermedieri financiare și asigurări (+70,1%), industria extractivă (+50%), activități profesionale, științifice și tehnice (+19,9%), administrație publică (+19,1%), respectiv sănătate și asistență socială (+16,2%).
Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile economice din hoteluri și restaurante (-41,8%), alte activități de servicii (-35,3%), agricultură, silvicultură și pescuit (-23,3%), tranzacții imobiliare (-22,5%), respectiv activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-19,9%).
Numărul mediu al salariaților
În anul 2023, numărul mediu al salariaților a fost 5.364.900 persoane. Numărul mediu al salariaților a crescut pe parcursul anului 2023 cu 155.400 persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a extinderii activității anumitor unități economico-sociale. Numărul mediu al salariaților bărbați a predominat ca și în anii precedenți, reprezentând 52% din totalul salariaților (respectiv 2.790.300 persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 78.900 persoane, iar cel al salariaților femei cu 76.500 persoane.
Repartizarea salariaților pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terțiar (64,1%) (44% în servicii comerciale, iar 20,1% în servicii sociale). În sectorul secundar (industrie și construcții) au lucrat 33,5% dintre salariați, iar în cel primar (agricultură, silvicultură și pescuit) numai 2,4%.
Activitățile din construcții și industrie extractivă au fost desfășurate cu preponderență de salariații bărbați și au reprezentat 86,1%, respectiv 84% din totalul salariaților acestor activități economice. Activitățile economice ȋn care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate și asistență socială (80,2%), învățământ (73,5%), intermedieri financiare și asigurări (70%), hoteluri și restaurante (61,3%), administrație publică (59,7%), activități de spectacole, culturale și recreative (59,6%), alte activități de servicii (55%), respectiv comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (52,8%).
Comparativ cu anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaților s-au înregistrat în construcții (+28,4 mii persoane), industrie prelucrătoare (+20.100 persoane), hoteluri și restaurante (+15.600 persoane), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+15.400 persoane), informații și comunicații (+12.900 persoane), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+12.100 persoane), transport și depozitare (+11.300 persoane), activități profesionale, științifice și tehnice (+9.900 persoane), respectiv în sănătate și asistență socială (+8.100 persoane).
La polul opus, ușoare scăderi ale numărului mediu al salariaților s-au observat doar în administrația publică (-0,8 mii persoane), industria extractivă (-0,6 mii persoane), respectiv în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-0,1 mii persoane).
Efectivul salariaților la 31 decembrie 2023
Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2023 a fost 5.677.300 persoane. Comparativ cu sfârșitul anului precedent, efectivul salariaților a înregistrat o creștere cu 70.200 persoane, din care 36.600 persoane au fost salariați femei. În profil teritorial, efectivul salariaților a înregistrat creșteri față de sfârșitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, iar cele mai semnificative au fost ȋn regiunile București-Ilfov cu 25.700 persoane, Nord-Est cu 12.500 persoane, Centru cu 7.900 persoane, Nord-Vest cu 7.300 persoane, respectiv Sud Muntenia cu 5.400 persoane.
În regiunea București-Ilfov s-au concentrat 22,6% din salariații din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,8%), respectiv Centru (12,7%). Regiunile de dezvoltare în care activitățile din sectorul primar (agricultură, silvicultură și pescuit) au depășit ponderea la nivel național (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,2%), Sud-Vest Oltenia (2,9%), Vest (2,8%), respectiv Centru (2,5%).
Regiunile de dezvoltare ȋn care s-a concentrat o proporție a salariaților din sectorul industriei și construcțiilor mai mare decât ponderea la nivel național (33,1%) au fost: Centru (40,1%), Vest (38,4%), Nord-Vest (37,8%), Sud-Muntenia (37,7%), respectiv Sud-Vest Oltenia (35,9%). Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea București-Ilfov (61,9% față de 44,6% ponderea la nivel național), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,2% față de 19,9% ponderea la nivel național).
La sfârșitul anului 2023 efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (76,8%) și a înregistrat o creștere cu 1,4% comparativ cu anul precedent. Distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 80% din efectivul salariaților la sfârșitul anului, în creștere cu 1,4% față de anul precedent.
