Comisia Europeană (CE) va amesteca ingrediente explozive - tăieri de fonduri europene, noi condiții de eligibilitate, creșterea contribuțiilor naționale - în proiectul pe care îl va dezvălui miercuri în vederea bugetelor post-Brexit ale Uniunii Europene (UE), relatează AFP.
Odată cu propunerea sa, Bruxellesul lansează o cursă contra cronometru, îndemnând statele membre și Parlamentul European (PE) să-și încheie negocierile înaintea alegerilor europene din mai 2019, la două luni după divorțul cu regatul Unit, potrivit News.ro.
Este vorba despre o provocare, având în vedere divergențele și liniile roșii deja afișate de anumite state, grijulii să nu bage mai mult mâna în buzunar sau să păstreze părți din buget de care beneficiază în prezent, în perioada 2021-2027.
le ”vor fi nevoite să-și asume ambițiile afișate în vederea relansării UE” în 27 de state membre după Brexit, avertizează un reprezentant care a participat la pregătirea viitorului ”cadru financiar plurianual” în cadrul Comisiei lui Jean-Claude Juncker.
Anvelopa perioadei în curs (2014-2020) a fost stabilită, în urma unor negocieri tensionate, la aproximativ 1.000 de miliarde de euro - o sumă impresionantă, dar care reprezintă doar 1% din Venitul Național Brut (VNB) cumulat al statelor membre.
De această dată, plecarea britanică face ecuația și mai complexă - lăsând o ”gaură” de 12-14 miliarde de euro pe an în finanțele europene, potrivit estimărilor Bruxellesului.
Ruptura cu acest ”contributor net” pică cu atât mai rău, cu cât UE caută să finanțeze noi politici, în domeniul Apărării sau migrației.
Cu scopul de a proteja mai bine frontierele externe ale UE, CE vrea astfel ”să-și crească mai mult de cinci ori” efectivele agenției Frontex după 2020, și să le aducă la aproape 6.000, potrivit unei surse europene.
Soluția este un cocteil de economii și de noi resurse, pledează comisarul Bugetului, germanul Günther Oettinger, care dorește ca bugetul să poată să urce de la 1% cât este în prezent la ”între 1,1 și 1,2%” din VNB al UE.
”Va trebui să se facă tăieri”, a avertizat el, vizând Politica Agricolă Comună (PAC), un pilon istoric al construcției europene, și fondurile de coeziune plătite regiunilor celor mai sărace - două domenii care reprezintă 37% și, respectiv, 35% din bugetul UE.
Comisia va propune ”reduceri modeste”, ”sub zece procente”, potrivit unei surse europene. Ele vor fi însă dificil de acceptat în mai multe țări, și mai ales în Franța, ai cărei agricultori sunt principalii beneficiari ai ajutoarelor directe în cadrul PAC.
Parisul este pregătit să apere o ”reformă destul de substanțială”, însă ”plasa de securitate indispensabilă a ajutoarelor directe către agricultori nu poate să fie afectată”, avertizează o sursă diplomatică.
Țările din Europa de Est se opun tăierilor din fondurile de coeziune, care ar putea să fie reoritentate către țări cu un nivel de șomaj mare în rândul tinerilor, ca Spania sau Italia.
Iar unii se simt amenințați în mod direct de către proiect, confirmat de CE, care vrea să lege în mod direct plata fondurilor europene de respectarea statului de drept.
Polonia, acuzată de Bruxelles de încălcarea independenței justiției, și Ungaria, criticată din cauza derivelor sale ”iliberale”, se pregătesc deja de luptă, apreciind că sunt puse să plătească din cauza refuzului de a primi migranți,
”Noi nu vom accepta mecanisme arbitrare care vor face din gestionarea fondurilor un instrument de presiuni politice la cerere”, a avertizat adjunctul ministrului polonez al Afacerilor Europene Konrad Szymanski.
Țări ca Austria sau Olanda s-au mobilizat deja împotriva unei creșteri a contribuțiilor naționale cerute de CE, la care Germania și Franța, principalii contributori, sunt dispuse.
Dezbaterea bugetară va trezi un adevărat șarpe de mare - crearea de noi resurse proprii UE.
CE vrea ca taxarea schimburilor de cote de carbon, înăsprită începând din 2020, să fie orientată către bugetul UE și către statele membre. Introducerea unor taxe asupra plasticelor este, de asemenea, avută în vedere.
Cel puțin asupra unui punct, Brexitul va oferi o oportunitate, făcând caduc rabatul acordat Londrei, care a servit apoi drept justificare ca alte state membre să-l obțină la rândul lor. ”Este momentul asanării”, îndeamnă un diplomat.
