Printre programele de sprijinire a economiei pe care Guvernul le ia în calcul pentru perioada următoare, după cum a relatat Profit.ro, se numără și programul flexibil de muncă. Este vorba de un model aplicat în economia Germaniei și denumit ”Kurzarbeit”, adică ”muncă redusă”, pentru a evita concedierile și prin care statul preia o parte din salarizare. În aceeași zi în care Executivul și-a anunțat intenția, PSD, care deține majoritatea în Parlament, a inițiat un proiect de lege pentru acordarea unei indemnizaţii de scurtă durată, pe o perioadă de 12 luni de la ridicarea stării de urgență, salariaţilor cărora Ii se reduce programul normal de lucru.
De ce este important: Conform unui astfel de program de muncă redus, aplicat în Germania, angajații lucrează pe o anumită perioadă mai puțin sau chiar deloc. Angajatorul, împreună cu angajatul, decide procentul cu care scade timpul de lucru, iar angajatul primește proporțional salariul, care ar trebui scutit de taxe, și statul preia parțial diferența până la salariul întreg.
”Din motive economice, companiile pot înregistra muncă de scurtă durată, de exemplu în cazul crizei economice generată de dinamica evoluţiei situaiției epidemiologice naţionale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 sau dacă orele de lucru trebuie reduse temporar din cauza unui eveniment inevitabil”, arată ințiatorii proiectului inițiat de deputații PSD, în frunte cu președintele interimar al partidului, Marcel Ciolacu, cărora li s-a adăugat și președintele Pro România, Victor Ponta, dar și deputați UDMR și PMP.
Astfel, proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea unei indemnizaţii de scurtă durată, pe o perioadă de 12 luni de la ridicarea stării de urgență pe teritoriul României, salariaţilor cărora Ii se modifică programul normal de lucru cu un program de muncă redus, aceștia încasând venituri mai mici decât salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.
Cuantumul indemnizaţiei de scurtă durată ar urma să fie de 60% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, neîncasat ca urmare a reducerii programului de muncă, respectiv de 70% în cazul angajaților care au cel puțin un copil.
”Scopul muncii de scurtă durată este de a permite angajaţilor să continue să lucreze chiar în cazul unei pierderi temporare de muncă. De asemenea, companiile vor evita concedierile şi îşi vor menţine salariații”, subliniază inițiatorii.
Angajatorul, pentru a-şi deconta sumele necesare pentru acordarea indemnizaţiei de scurtă durată, trebuie să facă dovada unor scăderi de venituri, de activități şi/sau de producţie, care au dus la pierderea de contracte de muncă ale angajaţilor. Astfel, el trebuie să facă dovada motivelor economice care au dus la reducerea programului de muncă, precum şi că evenimentul nu poate să fie evitat.
De asemenea, trebuie să facă dovada că cel puţin 1/3 din numărul total de angajaţi şi-au pierdut mai mult de 20% din venitul salarial, precum şi că există o pierdere temporară de muncă.
Sumele pentru indemnizaţia de scurtă durată se plătesc la cererea angajatorului, care trebuie să depună un set de documente la agentia pentru ocuparea forţei de muncă în raza căreia se află sediul social sau punctul de lucru.
Indemnizaţia de scurtă durată se plăteşte de angajator, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli, iar acesta solicită decontarea sumelor din bugetul asigurărilor pentru şomaj.
Sumele pentru fiecare angajat al cărui program de muncă este redus se plătesc către salariat în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea de către angajator a sumelor de la bugetul asigurărilor pentru şomaj, în contrar angajatorul fiind amendat contravențional sau penal.
Indemnizaţia de scurtă durată este supusă impozitării şi plății contribuţiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum şi plăiții contribuției asiguratorii pentru muncă.
Mediul de afaceri, conform unui sondaj realizat de AHK România (Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană), a solicitat încă de la începutul crizei provocate de coronavirus introducerea cadrului legal care să permită și în România modelul Kurzarbeit.
Guvernul de la București vrea să pregătească o astfel de măsură, având în vedere că premierul Orban a anunțat că în această săptămână, în ciuda altor măsuri de relaxare, va fi pelungită starea de alertă pentru coronavirus.
”În acest moment, Guvernul are în analiză alte programe de sprijin, cum ar fi programul flexibil de muncă, un program așteptat atât de mediul de afaceri, și un program care are efecte deja în mai multe state europene, care va permite angajatorilor și angajaților să deruleze raporturi contractuale de muncă în acord cu nevoile companiilor și ale salariaților”, a anunțat vineri șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă.
