Planul de reformare a politicii de impozitare a Statelor Unite dezvăluit de președintele SUA Joe Biden, ce include majorarea de la 21% la 28% a impozitului federal pe profit și este menit să finanțeze un program masiv de investiții publice, de 2.000 de miliarde de dolari, care a fost comparat deja cu New Deal-ul interbelic al lui Franklin Delano Roosevelt, conține și prevederi privind înăsprirea fiscalității aplicate de către autoritățile de la Washington subsidiarelor străine ale corporațiilor multinaționale din SUA, care pot afecta și afacerile americane din România.
Mai mult, Biden vrea negocierea și stabilirea la nivel mondial a unei cote minime de impozit pe profit, pentru stoparea concurenței fiscale între state, mai precis pentru ca țările cu fiscalitate mai relaxată să nu mai aibă acest avantaj competitiv în cursa de atragere a investițiilor străine.
"În prezent, codul fiscal recompensează corporațiile multinaționale americane care transferă profituri și joburi în străinătate cu scutirea de la taxare a 10% din randamentul activelor deținute în alte țări, restul fiind impozitat cu jumătate din rata de impozitare națională. Mai mult, reforma fiscală din 2017 (a fostului președinte Donald Trump – n.r.) permite companiilor să se folosească de taxele plătite în state cu impozite mari pentru a-și proteja de impozitare profiturile obținute în paradisuri fiscale, încurajând astfel transferul de joburi offshore", se arată în prezentarea planului fiscal al lui Biden întocmită de Casa Albă.
Legislația americană în vigoare impune un impozit de 10,5% pe profiturile obținute în străinătate de corporațiile americane. Pentru evitarea dublei impuneri, impozitul se aplică pe diferența negativă dintre rata de impozitare din statul străin unde este obținut profitul și cota americană de 10,5%, acolo unde există. În plus, multinaționalele americane calculează și plătesc impozitul pe profiturile din străinătate în mod cumulat pentru toate statele unde au operațiuni, astfel că ratele din țările cu fiscalitate mai dură se compensează cu cele din jurisdicțiile cu impozitare mai "prietenoasă".
"Propunerea de reformă fiscală a președintelui va majora taxa minimă (pe profiturile din străinătate – n.r.) la 21% și o va calcula pentru fiecare țară în parte, pentru a ținti profiturile din paradisurile fiscale. Va elimina, de asemenea, regula taxării zero pentru 10% din randamentul activelor la efectuarea de investiții în țări străine. Creând stimulente pentru investiții aici, în Statele Unite, putem răsplăti companiile care ajută la creșterea economiei americane și putem obține o egalitate mai mare de tratament fiscal între companiile locale și multinaționale", a mai transmis Casa Albă.
Dublarea de la 10,5% la 21% a impozitului pe profiturile din străinătate, dacă va fi aprobată de Congres și va intra în vigoare, va arunca operațiunile din România ale corporațiilor americane în "gura" Fiscului de la Washington. În prezent, acest lucru nu se întâmplă pentru că impozitul pe profit din România, de 16%, este mai mare decât cel american de 10,5%. Simplificând, în baza reformei Biden, un profit (teoretic) de 100 milioane dolari al unei subsidiare românești va genera o obligație fiscală de 16 milioane dolari față de ANAF-ul românesc, la care se va adăuga una de 5 milioane dolari către IRS.
Țara care ar putea fi cel mai mult afectată de această reformă americană este Irlanda. Impozitul irlandez pe profit este de numai 12,5%, acest lucru, alături de alte prevederi legislative favorabile investitorilor străini, făcând ca multe megacorporații americane, printre care giganții tech Apple și Facebook, să își stabilească sediile la Dublin. Modul în care Apple a fost impozitată în Irlanda a dus și la un litigiu cu Comisia Europeană, ce a ajuns până la Curtea Europeană de Justiție.
"Asta înseamnă efectiv că, dacă până acum plăteai 12,5% în Irlanda, vei ajunge să plătești încă 8,5% în SUA", a declarat, pentru Irish Times, Gerard Brady, economistul-șef de la Ibec, cel mai important grup de lobby și reprezentare al antreprenorilor din Irlanda. Potrivit publicației irlandeze, acest lucru va afecta semnificativ atractivitatea țării pentru investitorii americani, iar Irlanda va trebui să se gândească dacă, în aceste condiții, nu ar fi mai avantajos să își majoreze propriul impozit pe profit, pentru a compensa prin venituri fiscale pierderea de capital străin.
Cele mai recente date oficiale americane, provenite de la Biroul de Analiză Economică al Departamentului pentru Comerț de la Washington, arată că multinaționalele americane au raportat pentru anul 2018 profituri nete cumulate obținute în Irlanda de peste 217 miliarde dolari, următoarea în topul surselor fiind Olanda (peste 213 miliarde dolari) și Luxemburg (peste 148 miliarde dolari).
România se află mult mai jos în acest clasament. Potrivit sursei citate, în 2018, un număr de 111 companii americane raportoare au obținut în România profituri nete cumulate de 490 milioane dolari, la vânzări de circa 13,9 miliarde dolari. Companiile respective aveau în România, la nivelul anului menționat, active totale de peste 19 miliarde dolari.
Statistica este mult mai fidelă decât cele de profil din România, cum ar fi rapoartele despre investiții străine ale BNR, care consideră capital american doar pe cel plasat în firme controlate direct de companii înregistrate în SUA. În acest fel, de exemplu, producătorul auto Ford România SA nu este considerat investiție americană în statisticile românești, întrucât acționarul său majoritar direct, care deține 99% din acțiuni, este o entitate juridică înregistrată în Olanda.
5% din 490 milioane dolari înseamnă 24,5 milioane dolari datorați potențial în plus ca impozit statului-mamă SUA de subsidiarele românești ale companiilor americane, în baza reformei Biden.
Profitabilitatea nu este însă distribuită uniform între subsidiarele românești ale corporațiilor americane. Asta se vede comparând situațiile financiare ale unora dintre ceie mai mari business-uri americane din România. De exemplu, în 2019, Ford România SA a raportat Ministerului Finanțelor Publice de la București un profit net de peste 159 milioane lei, la o cifră de afaceri de 10,3 miliarde lei. În schimb, un alt mare jucător american, operatorul logistic și traderul de cereale Cargill Agricultură, a consemnat în 2019 pierderi de 840.000 lei, la un rulaj de peste 3 miliarde lei. Microsoft România SRL a terminat anul respectiv cu profit net de aproape 46 milioane lei, la o cifră de afaceri de 430 milioane lei.
Dincolo de asta, ambițiile exprimate public de președinte Joe Biden ar putea pune sub semnul întrebării chiar cota unică românească de impozitare de 16%.
"O taxă minimă aplicată corporațiilor americane nu este suficientă. Ea permite în continuare corporațiilor străine să scoată profituri din SUA, iar corporațiile americane pot evita taxa mutându-și sediile centrale în țări străine. Această practică trebuie să ia sfârșit. Președintele Biden propune ca și alte state să fie încurajate să adopte taxe minime puternice asupra corporațiilor, la fel ca Statele Unite, astfel încât corporațiile străine să nu mai fie avantajate, iar țările străine să nu mai poată încerca să câștige un avantaj competitiv ca paradisuri fiscale. Planul desființează deducerea din impozit a plăților care ar permite scoaterea de profituri din SUA, dacă corporațiile care primesc aceste plăți sunt stabilite în jurisdicții fără taxe minime puternice. Statele Unite încearcă acum să ajungă la un acord global pentru o taxă minimă puternică prin negocieri multilaterale. Această prevedere din plan evidențiază limpede angajamentul nostru pentru stabilirea unei taxe minime globale. A venit momentul pentru nivelarea terenului de joc și pentru a nu li se mai permite țărilor să câștige avantaje competitive prin reducerea taxelor pe corporații", a mai transmis Casa Albă.
Germania, sprijinită de Franța, a formulat o propunere similară în urmă cu 3 ani.
Presa europeană a scris recent că Uniunea Europeană face progrese cu noua legislație care forțează multinaționalele să dezvăluie plata taxelor, impozitelor și activitățile fiscale pentru fiecare stat membru, în condițiile în care Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a demarat o reformă globală a modului în care multinaționalele ar trebui taxate.
Reformele care sunt analizate în prezent se concentrează pe practica multinaționalelor de a-și înregistra profiturile în țările cu impozite mici, mai degrabă decât în țările unde au cei mai mulți clienți. În cazul în care companiile ar plăti taxe acolo unde își desfășoară afacerile, în loc de zona unde au subsidiarele, veniturile fiscale naționale ar putea crește în total cu 100 de miliarde de dolari pe an, estimează OECD.
Conform așa-numitei raportări pe fiecare țară, multinaționalelor li se va cere să publice datele financiare-cheie și informațiile privind impozitele - cum ar fi unde și care e nivelul celor plătite - la nivelul fiecărei țări. Ideea raportării pe fiecare țară era blocată din 2016, în urma opoziției unor state cum ar fi Germania, Olanda, Portugalia, Irlanda, Luxemburg, Cipru, Malta, Austria, Slovenia, Estonia și Suedia. Dar Portugalia, care a preluat președinția Consiliului UE, a făcut progrese cu propunerea privind raportarea pe fiecare țară și a cerut luna trecută o discuție publică pe acest subiect, care a relevat că nu mai există o majoritate care să blocheze inițiativa.
