Numărul de insolvențe în toată Europa ar urma să crească brusc, în a doua jumătate a anului 2020 și în 2021, iar cele mai mari creșteri ale numărului de insolvențe sunt așteptate să apară în Olanda (+36%), Regatul Unit (+37%) și Italia (+37%).
Germania, țara cel mai puțin afectată, este încă pe un trend de creștere a insolvențelor cu 12% între sfârșitul lui 2019 până la sfârșitul anului 2021. Franța (+21%) și Spania (+22%) vor fi mai afectate de criză. Cu toate acestea, cele mai mari creșteri ale numărului de insolvențe sunt așteptate să apară în Olanda (+36%), Regatul Unit (+37%) și Italia (+37%), spun analiștii Coface.
Deși prognozele privind insolvențele sunt aproximativ în linie cu previziunile de creștere, unele discrepanțe sunt vizibile.
"Țările de Jos și Germania ar trebui să fie cel mai puțin afectate, cu un PIB în 2021 mai mic cu până la 2% decât în 2019. Franța și Spania ar avea o situație mai problematică, cu o scădere a PIB-ul de sub 3% și 4%. PIB-urile Regatului Unit și al Italiei vor fi probabil cu 5% și cu 6% mai mici față de anul trecut", relevă analiza.
În unele cazuri, aceste discrepanțe pot fi explicate prin lipsa unei modificări temporare a procedurii de insolvență (ca în Olanda). Reacția de răspuns la insolvențe în perioadele de contracție economică este, de asemenea, legată de costul procedurii (mai mic în Regatul Unit și Țările de Jos).
"Consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 se află la un nivel fără precedent în Europa. Șocul dublu asupra cererii și ofertei a determinat oprirea producției (cel puțin parțial) în multe companii, deoarece angajații nu pot merge la muncă, precum și scăderea consumului din cauza restricțiilor de mobilitate. Declinul veniturilor a deteriorat pozițiile companiilor în ceea ce privește numerarul, încurajând o creștere a întârzierilor la plată - și, în cele din urmă, a incapacității de plată", se menționează în analiză.
Multe țări europene au modificat temporar cadrul legal privind procedurile de neplată pentru a face față crizei.
În majoritatea țărilor europene, incapacitatea de plată trebuie să fie raportată autorității competente într-un anumit termen de către directorul companiei, care, în caz contrar, ar fi considerat răspunzător în mod direct pentru situația dată. Autoritatea va iniția apoi procedurile de insolvență.
"Cu toate acestea, pentru a proteja simultan structura și capacitatea de redresare a economiilor lor odată ce pandemia va fi controlată, majoritatea guvernelor europene au luat două măsuri: implementarea de măsuri pentru susținerea fluxului de numerar corporativ - cum ar fi amânările (sau anularea) contribuțiilor și impozitelor la asigurările sociale sau garanțiile de stat pentru împrumuturile acordate de bănci - și modificarea temporară a cadrului legal care reglementează procedura de insolvență", spun analiștii.
Guvernul german a propus suspendarea, până la 30 septembrie 2020, a obligației pentru administratorii companiei de a iniția procedurile de intrare în insolvență în termen de trei săptămâni de la descoperirea situației de insolvență sau de supra-îndatorare. Această măsură ar putea fi prelungită până la 31 martie 2021 printr-un decret al Ministerului Federal al Justiției. Spania a ales să renunțe la această cerință până la 31 decembrie (inițial la două luni de la încetarea plăților). În Italia, numai Parchetul este împuternicit să deschidă procedurile de insolvență până pe 30 iunie.
În Franța, până pe 24 august, directorul companiei nu mai este obligat să înceapă procedura de insolvență în termen de 45 de zile de la suspendarea plăților, în lipsa căreia va fi responsabil pentru întârzierea declarării ulterioare a falimentului. Până la acea dată, existența sau absența suspendării plăților va fi evaluată pe baza situației companiei din 12 martie. În ceea ce privește Marea Britanie, în marja intrării în vigoare a proiectului de lege privind insolvențele, depusă la 20 mai, creditorii nu vor putea iniția proceduri de insolvență. Dacă măsurile din acest proiect de lege ar intra în vigoare în iunie, acestea ar expira în iulie.
Olanda este o excepție în Europa: guvernul nu a implementat nicio măsură implicită de urgență privind acest subiect de la începutul pandemiei.
"Totuși, având în vedere amploarea șocului economic și caracterul temporar al acestor măsuri, acestea din urmă nu vor împiedica o creștere substanțială a insolvențelor odată ce expiră", conchide analiza.
