Investigația aratã cã rețeaua acționa coordonat în România, Belgia și Bulgaria printr-un modus operandi ilegal, coordonatã de doi cetãțeni români. Verificãrile au fost efectuate atât prin interogarea bazelor de date A.N.A.F., cât și în baza schimbului de informații cu instituțiile statului și statele membre UE.
Direcția Generalã Antifraudã Fiscalã (DGAF) din cadrul ANAF a înaintat Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casație și Justiție rezultatele unei investigații complexe privind o rețea de firme și persoane fizice implicate într-o amplã schemã de evaziune fiscalã și spãlare de bani.
Ancheta ANAF s-a derulat în perioada august 2024 - august 2025 și a vizat un grup infracțional organizat cu activitate transfrontalierã (România – Belgia – Bulgaria), coordonat de douã persoane cu cetãțenie românã.
Investigația a fost demaratã dupã ce inspectorii Antifraudã au constatat tranzacții comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos și folosite pentru a evita plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat.
Modul de operare și structura grupului
Potrivit datelor din dosar, grupul a acționat coordonat printr-un sistem complex care implica:
- preluarea frauduloasã a unor firme existente și transmiterea fictivã de pãrți sociale;
- folosirea de persoane vulnerabile sau cetãțeni strãini ca administratori și asociați;
- utilizarea de documente și identitãți false, inclusiv certificate digitale obținute nelegal;
- mutarea fictivã a sediilor și schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificãrile;
- deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu solicitau verificarea identitãții, dar și conturi bancare aparent legitime;
- folosirea aplicațiilor criptate și a VPN-urilor (rețele virtuale private care mascheazã identitatea și locația utilizatorului, oferind acces anonim la internet) pentru comunicare și transfer de date.
Din punct de vedere fiscal, prejudiciul estimat adus bugetului de stat este de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive. ANAF a aplicat mãsuri asigurãtorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate pânã în prezent depãșesc 1,3 milioane de lei. Totodatã, peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totalã estimatã la 1,65 milioane de lei au fost confiscate în cadrul operațiunii.
Rezultatele anchetei indicã o rețea complex organizatã, în care fiecare nivel avea un rol distinct – de la coordonatori și intermediari pânã la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare și semnarea formalã a documentelor comerciale.
"Pe lângã faptele de evaziune fiscalã, inspectorii Antifraudã au constatat indicii privind spãlare de bani, fals în acte, uz de fals și constituirea unui grup infracțional organizat. De aceea, dosarul complet documentat de ANAF, o investigație care s-a derulat pe o perioadã de un an de zile, a fost transmis cãtre Parchet, pentru evaluare completã și sancționarea întregului mecanism al ilegalitãților descoperite.", declarã Adrian Nica, președintele ANAF.
Verificãrile au fost realizate prin analiza bazelor de date ale ANAF, cooperarea cu instituții partenere din România și din statele membre ale Uniunii Europene, corelarea datelor fiscale, bancare și comerciale privind tranzacțiile suspecte. Investigația are loc în contextul în care inspectorii Antifraudã au intensificat în ultimul an controalele în domeniul comerțului cu echipamente fotovoltaice, un sector aflat în expansiune, dar care a devenit tot mai atractiv pentru operațiuni de tip fraudã fiscalã.
Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea continuãrii cercetãrilor penale și a stabilirii rãspunderii persoanelor implicate.
În urma acestei anchete și a altor cazuri similare, ANAF a transmis recomandãri privind îmbunãtãțirea mecanismelor de control și a procedurilor de verificare a identitãții în sistemele financiare și la Registrul Comerțului, propunând totodatã integrarea unor mãsuri concrete în pachetele fiscal-bugetare adoptate recent. Aceste mãsuri vizeazã consolidarea analizei de risc fiscal și prevenirea folosirii firmelor-fantomã sau a entitãților inactive în scopuri frauduloase.
Printre principalele modificãri adoptate recent în acest sens se numãrã introducerea de noi criterii de analizã a riscului fiscal: lipsa utilizãrii instrumentelor de platã fãrã numerar, avertizarea timpurie privind capacitatea de platã a obligațiilor fiscale și analiza informațiilor din cazierul fiscal relevante pentru comportamentul fiscal viitor al contribuabililor. De asemenea, au fost stabilite noi criterii pentru declararea inactivitãții fiscale a firmelor, precum lipsa unui cont de plãți deschis în România sau la Trezoreria Statului și nedepunerea situațiilor financiare anuale la cinci luni dupã termenul legal. Perioada de inactivitate a fost limitatã la maximum un an, dupã care firmele care nu se reactiveazã vor fi dizolvate automat, cu obligația organului fiscal de a stabili și recupera datoriile înainte de radiere.
Aceste mãsuri urmãresc eliminarea entitãților care nu desfãșoarã în mod real activitate economicã, dar și protejarea bugetului public și a contribuabililor onești, potențiale victime ale acestui tip de fraudã, printr-un sistem de monitorizare mai eficient și predictibil.
ANAF continuã sã desfãșoare controale de amploare, în special în sectoarele cu risc fiscal ridicat, utilizând analize de risc și instrumente digitale care eficientizeazã procesul de analizã și colectarea fiscalã și reduc erorile umane. Instituția își reafirmã angajamentul de a proteja bugetul de stat, de a asigura un mediu concurențial corect și de a funcționa ca o autoritate de încredere, adoptând mãsuri care promoveazã performanța instituționalã și integritatea.
