Chiar în ziua când președintele Iohannis a trimis pentru reexaminare Parlamentului un proiect de lege care ar fi redus birocrația privind înființarea și desfășurarea activității firmelor, Guvernul Orban a transmis, la rândul său, parlamentarilor că nu susține o serie de inițiative ale acestora vizând, printre altele, încuviințarea popririlor ANAF de către instanțe, interpretarea legilor fiscale neclare în favoarea contribuabilului sau transparentizarea achizițiilor publice. Inițiatorii acestor proiecte sunt, în principal, parlamentari USR, dar și liberali, ba chiar actuali membri ai Guvernului Orban sau consilieri ai prim-ministrului.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Proiectul fusese adoptat în luna decembrie a anului trecut de către Parlament și urmărește reducerea birocrației inutile cu care se confruntă întreprinzătorii români și ușurarea procesului de înființare a întreprinderilor, conform inițiatorilor, deputații USR Cristina Prună și Claudiu Năsui.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Măsuri care nu sunt susținute de Cabinetul Orban
În aceeași zi, Guvernul Orban a adoptat mai multe puncte de vedere cu privire la inițiativele legislative aflate în dezbaterea Parlamentului, iar pentru cele mai multe proiecte vizând măsuri de reformă fiscală a transmis că nu este de acord cu adoptarea acestora.
Încuviințarea popririlor ANAF în instanță
Guvernul Orban nu susține proiectul inițiat de deputații USR Claudiu Năsui și Cristina Prună împreună cu parlamentari USR, dar și PNL, și care are ca obiect de reglementare modificarea Codului de procedură fiscală, astfel încât executarea silită și, în special, popririle înființate de organele fiscale să fie supuse procedurii de încuviințare a executării silite de către instanțele de executare, respectiv ca activitatea de instituire a măsurilor asigurătorii și executarea silită a creanțelor fiscale datorate bugetului general consolidat să fie încuviințată de instanțele competente, după cum a relatat Profit.ro la data depunerii proiectului.
Autorul proiectului subilinia că ”în prezent, legislația românească prevede că pentru executare silită este nevoie de încuviințarea instanțelor judecătorești tocmai pentru că riscă să fie afectat un drept fundamental al românilor, dreptul de proprietate privată. Cu toate acestea, aceste reguli nu sunt valabile în cazul organelor fiscale, care pot proceda la acțiuni de executare silită pe cale pur administrativă fără a avea nevoie de încuviințarea instanțelor judecătorești”.
De asemenea, inițiatorii menționează că acest demers legislativ contribuie la ”îmbunătățirea cadrului fiscal din România, prevenirea incidentelor conexe popririlor, consolidarea relației autorităților fiscale cu contribuabilii”.
Proiectul se află în Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, cu raport de respingere, iar actulul Minister al Finanțelor Publice nu susține adoptarea acestuia.
CITEȘTE ȘI Cele mai importante modificări legislative din acest an în fiscalitate, contabilitate, salarizare și combaterea spălării banilorDe altfel, Guvernul Orban se opune adoptării și unui proiect care prevede ca, pentru toate situațiile în care titlul executoriu este un contract de împrumut bancar sau nebancar, executorul să fie obligat, în vederea obținerii încuviințării de executare silită, să depună o anexă a contractului emanată de la creditor.
Proiectul a fost inițiat de deputatul PMP Petru Movilă împreună cu alți colegi parlamentari, inclusiv de la PNL, printre care și actualul ministru al Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian Bode, sau liderul deputaților liberali, Florin Roman. Guvernul arată că nu susține inișiaitiva în forma prezentată.
Prevederile fiscale neclare, interpretate în favoarea contribuabilului
O altă propunerea legislativă pentru modificarea Codului de procedură fiscală, inițiată de deputații USR Cristina Prună și Claudiu Năsui, dar susținută și de deputatul Remus Borza, actual consilier onorific al premierul Orban, nu se bucură nici ea de sprijinul Guvernului.
Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 13 din Legea nr. 2017/2015 privind Codul de procedură fiscală, în sensul modificării regulilor de interpretare a prevederilor fiscale, și anume, dacă acestea sunt neclare se vor interpreta în favoarea contribuabilului/plătitorului (”in dubio contra fiscum”).
Și acest proiect se află în Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, cu raport de respingere, iar actulul Minister al Finanțelor Publice nu susține adoptarea acestuia.
CITEȘTE ȘI Utopie? Proiect - ANAF să ridice popririle în cel mult 24 de oreTransparentizarea achizițiilor companiilor de stat
Guvernul a transmis că nu susține nici adoptarea proiectului de modificare a legislației privind achiziţiile publice inițiat de deputatul USR Rareș-Tudor Pop împreună cu alți parlamentari USR.
Iniţiativa legislativă are ca obiect de modificarea art. 4 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, în sensul eliminării sintagmei ”fără caracter comercial sau industrial”, astfel încât societățile comerciale cu capital integral sau majoritar deținut de entități publice sau controlate de acestea să fie obligate la respectarea normelor juridice care reglementează achizițiile publice, cu consecința creșterii gradului de transparență a modului de cheltuire a banilor publici.
Potrivit expunerii de motive, ”ne aflăm în situația în care societățile finanțate în proporție de până la 100% din fonduri publice, sau aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ori controlul unor entități publice, au posibilitatea să achiziționeze bunuri și servicii de orice valoare fără respectarea procedurilor competitive prescrise de lege pentru simplu motiv că, din punct de vedere formal, prezintă caracter comercial sau industrial”.
Proiectul a fost adoptat tacit de Senat și acum se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, pe ordinea de zi, cu raport de respingere.
CITEȘTE ȘI Firmele ar putea acorda angajaților două noi tipuri de tichete, destinate cheltuielilor pentru copiiO altă inițiativă legislativă, care nu este susținută de Guvern, dar a fost semnată de actualul ministru de Interne, Ion-Marcel Vela, are ca obiect de reglementare modificarea Legii societăţilor, pentru alăturarea cuvântului ”comercială” celui de „societate”, revenindu-se, astfel, la sintagma ”societate comercială”, anterioară noului Cod civil, noului Cod de procedură civilă și actelor normative de punere în aplicare a acestor coduri.
Inițiativa aparține fostului senator liberal, actual membru PSD, Daniel Zamfir, și se află în dezbaterea comisiilor deputaților, după ce a fost adoptată de Senat.
Guvernul Orban nu susține nici proiectele de reglementare a activității de lobby ai căror semnatari sunt deputatul liberal Adriana Săftoiu, respectiv fostul deputat PSD Constantin Niță. Executivul nu a transmis încă un punct de vedere cu privire la proiectul privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor inițiat de parlamentarii ALDE.