Guvernul Orban va anula procedurile inițiate de guvernarea Dăncilă pentru Comarnic - Brașov. Șeful Cancelariei: Vorbim de inginerii marca Vâlcov, proiectul a fost îngropat încă din faza de pregătire

Guvernul Orban va modifica, prin ordonanță, reglementările în vigoare privind investițiile în regim de parteneriat public-privat și va anula procedurile de contractare a investițiilor de acest tip inițiate de CNSP pentru autostrada Comarnic-Brașov și autostrada Tg. Neamț-Iași. 

Șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, a propus, în ședința de joi a Guvernului, discutarea unui proiect de ordonanță în acest sens.

”În esență, vorbim de alte inginerii marca Vâlcov descoprite la diverse instituții. De această dată, din nou, ne întoarcem la Comisia de Prognoză și vă propunem să anulăm procedurile de contractare a investițiilor în partenriat public-privat inițiate de Comisiai Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Ne referim în principal la două proiecte majore de infrastructură esențială, respectiv autostrada Comarnic-Brașov și Tg. Neamț-Iași”, a spus Dancă.

Întrebat de premier dacă exista vreun inginer constructor sau de tarnsporturi în CNSP, șeful Cancelariei a arătat că ”au fost înființate niște direcții speciale pentru derularea acestor proiecte, care nu au fost niciodată populate”. 

Ionel Dancă a mai spus că este vorba de un prim pas pentru deblocarea acestor proiecte, pentru care soluția aleasă era sortită eșecului de la început.

”Pur și simplu a fost o soluție de a le îngropa încă din stadiul de pregătire a proiectelor, în loc să fie demarate proceduri pentru găsirea unor surse de finanțare”, a mai susținut Dancă.

Premierul Orban a arătat că susține adoptarea ordonanței, dar aceasta va fi adoptată după consultarea ministerelor care au în portofoliu astfel de proiecte și stabilirea unui plan de acțiune pentru fiecare din proiectele respective.

CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Tarom primește ajutor pentru ”salvare” și pentru a se restructura

Primul proiect în regim de parteriat public-privat a fost anunțat de fostul Guvern Dăncilă, la începutul anului trecut, în sănătate și prevedea construcția clinicii mutlifuncționale Dr Calistrat Grozovici, costul fiind estimat la peste 650 milioane lei.

Ulterior, fotul premier Dăncilă a anunțat intenția Guvernului de a realiza în regim de parteneriat public-privat alte 8 obiective de investiții, respectiv un aeroport în sudul Bucureștiului, canalul Siret-Bărăgan, două spitale regionale și o bancă de sânge, o fabrică de mijloace de transport electrice, o pârtie de schi în Făgăraș, precum și amenjarea pentru navigație a râurilor Argeș și Dâmbovița.

 

Între timp, însă, la începutul luni februarie, canalul magistral Siret-Bărăgan a fost trecut din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor în cea a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru a fi inclus în programul național de reabilitare a infrastructurii de irigații.

Numărul proiectelor în regim de parteneriat public-privat, anunțate de Guvernul Dăncilă, ajunsese astfel la 22, iar toate vor fi reanalizate acum de miniștrii cabinetului Orban, care vor decide soarta acestora.

CITEȘTE ȘI O nouă companie aeriană își încearcă norocul în România, dar numai pentru curse charter, cu doar două avioane, având în spate și un fost director la Autoritatea Aeronautică Civilă Română și un fost șef de cabină Tarom

În programul de guvernare cu care a fost investit, Guvernul Orban arăta că intenționează să demareze construcția autostrăzii Comarnic - Brașov în parteneriat public-privat, așa cum își propusese și Guvernul Dăncilă. Executivul demis a renunțat brusc să construiască autostrada în parteneriat public-privat, proiectul fiind declarat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) drept obiectiv strategic de interes național și, astfel, ar fi urmat să fie finanțat cu prioritate din fonduri bugetare. Liberalii mai analizează și ideea unui inel feroviar în jurul Capitalei.

”Autostrada Comarnic-Brasov în lungime de 58,0  km și costuri 997,75 mil. de euro (prețuri 2014 MPGT) se va promova ca proiect pilot în PPP, prin dialog competitiv”, menționează programul de gyevrnare. 

Decizia în acest sens va fi însă doar dacă va fi obținut sprijinul Comisiei Europene și dacă instituțiile financiare internationale, Banca Mondială,  BEI și BERD, vor fi de acord să participe la finanțarea proiectului.

Cabinetul Orban vrea să utilizeze studiul de fezabilitate din 2015, ”pe un traseu și solutii tehnice moderne și prietenoase cu mediul ambiant (ex. tuneluri)”. 

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Guvernul amână, prin ordonanță de urgență, dublarea alocației pentru copii

În decembrie 2018, Guvernul Dăncilă a adoptat, prin ordonanță de urgență, noi reglementări privind legea parteneriatului public-privat.

După decizia CSAT, de la finele lunii iulie, premierul Dăncilă spunea că banii alocați de la buget sunt, de fapt, varianta mai rapidă, în condițiile în care până acum, de foarte mulți ani, nu a fost făcut absolut nimic.

"După cum știți, autostrada Comarnic - Brașov este în parteneriat public-privat. Am avut solicitare din partea unei societăți chinezo-turce. Eu am hotărât, împreună cu colegii mei, să scoatem din parteneriat public-privat, iar în prima ședință de CSAT această autostradă să devină de importanță națională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să demarăm cât mai repede lucrările pentru această autostradă", afirma Dăncilă, fără să mai avanseze acum vreo dată privind etapele realizării viitorului drum de mare viteză.

Până atunci, Dăncilă pleda în favoarea parteneriatului public-privat, la care apoi a renunțat.

"Eu cred în această lege a parteneriatului public-privat, este o lege care pentru prima dată introduce garanția de la stat, ceea ce dă mai multă încredere celor care vor să se implice în acest parteneriat public-privat. În altă ordine de idei, sunt firme mari, sunt firme care și-au arătat interesul și eu cred că de data aceasta, pornind de la această lege care este o lege bună, pornind de la oportunitățile pe care le avem, pornind de la încrederea în Guvernul României, pentru că trebuie să existe și încredere în guvern, eu cred că vom face acest lucru și viitorul ne va dovedi cele spuse de mine", afirma premierul în primăvară.

Anterior Guvernul Dăncilă anunțase că va finaliza negocierile cu asocierea formată din companiile China Communications Construction Company Ltd (China) și Makyol Insaat Sanayi Turizm (Turcia) pentru construcția și operarea în regim de parteneriat public-privat a autostrăzii Ploiești - Brașov, proiect estimat la 1,36 miliarde de euro.

China Communications Construction Company (CCCC) este unul dintre cei mai mari constructori la nivel mondial, cu afaceri de aproape 80 de miliarde de dolari și peste 160.000 de angajați. CCCC ocupă locul 91 în lista primelor 500 de companii la nivel internațional, Fortune Global 500. CCCC a fost implicat în diferite proiecte, printre care și cel mai lung pod din lume, Danyang–Kunshan Grand Bridge, cu o lungime de 164,8 kilometri, situat în delta fluviului Yangtze și care face legătura între orașele Beijing și Shanghai. Podul a costat 8,5 miliarde de dolari.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ DOCUMENT Finanțele scot de sub Legea prevenirii nedotarea firmelor cu noile case de marcat cu jurnal electronic. ANAF nu are încă sistemul informatic de a prelua datele în timp real

Ministerul Transporturilor a renunțat anul trecut la a mai pregăti proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov cu Banca Mondială, ministrul Finanțelor spunând că a fost găsită o altă variantă, mai rapidă, pentru aceste lucrări.

În februarie, anul trecut, Profit.ro a anunțat că Guvernul și Banca Europeană de Investiții (BEI) poartă discuții cu privire la începerea unui proiect pilot de infrastructură în regim de parteneriat public-privat, după ce autostrada Comarnic-Brașov nu a putut fi construită în acest mod. BEI a acordat în 2017 României finanțări record în valoare de aproape 1,9 miliarde euro, iar ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, s-a angajat, într-o discuție cu vicepreședintele BEI, Andrew McDowell, ca autoritățile să nu mai prelungească acordurile de finanțare cu banca, cum s-a întâmplat în trecut.

Anunțul privind discuții privind un proiect pilot în regim de parteneriat public-privat a fost făcut în urma unei întrevederii a delegației guvernamentale conduse de vicepremierul Viorel Ștefan cu vicepreședintele BEI Andrew McDowell.

În acest context, vicepreședintele BEI a arătat că un proiect complex precum autostrada Comarnic-Brașov nu a fost cea mai potrivită alegere pentru un parteneriat public-privat.

”Comarnic-Brașov este un proiect complex, în termeni de parteneriat public-privat poate că nu a fost bine să fie primul dezvoltat astfel. Pentru reputația României, ca țară favorabilă parteneriatului public-privat, poate e mai bine să începem cu ceva mai ușor și, în acest mod, să creștem reputația României pentru a atrage investiții de acest fel. Din acest motiv, discutăm ce proiect ar putea fi dezvoltat în parteneriat public-privat”, a declarat vicepreședintele BEI.

În decembrie 2015, Guvernul a decis că proiectul austostrăzii Comarnic-Brașov nu va mai fi realizat în parteneriat public-privat, după ce a eșuat concesiunea Vinci-Aktor-Comarnic.