Victor Vlad Grigorescu, fostul ministru al Energiei din Guvernul tehnocrat Cioloș, condamnat în februarie anul acesta, în urma unui acord de recunoaștere a vinovăției, la plata unei amenzi penale de 48.000 lei pentru fals în declarațiile de avere depuse ca ministru, în care a pretins că a încasat în total 180.000 euro în anii 2014 și 2015 din cedarea folosinței unui bun (dezvăluit ulterior ca fiind un site web) către o firmă offshore, le-a spus procurorilor cu ani înainte de semnarea acordului de recunoaștere că suma respectivă ar fi reprezentat de fapt câștiguri din tranzacționarea unor titluri de stat emise de Grecia care i-ar fi fost donate în 2011 de către un cetățean turc.
Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiției cerere de urmărire penală a fostului ministru al Energiei din Guvernul tehnocrat Cioloș, Victor Vlad Grigorescu, pentru fals în declarații în formă continuată, într-un dosar al Parchetului General deschis în urmă cu 3 ani.
Un studiu comandat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPGG), ai cărei cei mai importanți membri sunt marii producători de gaze OMV Petrom și Romgaz, propune adoptarea unei definiții a consumatorului casnic vulnerabil de gaze naturale care ar putea acoperi 20% din populația din România și introducerea unei scheme prin care consumatorilor vulnerabili să le fie subvenționate jumătate din costurile facturilor de consum de gaze, schemă care să fie finanțată printr-o "taxă socială" plătită de ceilalți clienți finali, precum și prin discounturi acordate de furnizori.
Doar unul din zece potențiali consumatori din satele izolate își permite costurile de racordare la rețeaua de gaze, care ajung la 3.000 de euro, astfel că autoritățile trebuie să vină cu măsuri în plus pentru a ajuta locuitorii acestor zone să devină utilizatori de gaze naturale, a declarat, pentru Agerpres, CEO-ul Engie România, Eric Stab.
Comisia Europeană va discuta luna viitoare cu Guvernul despre măsurile luate de acesta în sectorul gazelor prin OUG 114 și prin recenta ordonanță de modificare a acesteia, inclusiv despre plafonarea prețului gazelor din producția internă, despre blocarea exportului acestora și despre procedurile de infringement care vizează România la Bruxelles, a declarat la București comisarul european pentru Politici Climatice și Energie, Miguel Arias Canete, într-o conferință de presă susținută alături de ministrul român al Energiei, Anton Anton.
Fostul premier tehnocrat și comisar european pentru Agricultură Dacian Cioloș, numărul unu de pe lista de candidați la europarlamentare a alianței USR-PLUS, a încasat anul trecut venituri în valoare totală de 20.369 euro din prestarea de servicii de consultanță către Banca Mondială, potrivit declarației sale de avere.
Guvernul modifică OUG nr. 114/2018 incluzând centralele de producție de energie termică ce livrează agent termic sistemelor locale de încălzire centralizată a populației (SACET) pe lista clienților care trebuie aprovizionați cu prioritate de către producătorii interni cu gaze românești la prețul plafonat de 68 lei/MWh.
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, care a liberalizat în 2016 prin ordonanță de urgență prețul de vânzare a gazelor de la producătorii interni către furnizori, spre nemulțumirea celor din urmă, spune acum, din postura de director adjunct al unuia dintre cei mai mari furnizori de gaze din România, că, totuși, ordonanța de liberalizare din 2016 nu a fost o greșeală și, în plus, că era de așteptat ca recenta plafonare a prețului prin OUG 114 să ducă la declanșarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene.
Frazele care au aruncat Facebook-ul și tot Internetul românesc în aer săptămâna trecută:
Ca membru al Consiliului Director, Anca Dragu va fi responsabilă de Afaceri Publice, Reglementare, Comunicare și CSR și îl va înlocui în această funcție pe Alexandru Maximescu, care s-a întors recent la OMV Petrom.
În fiecare dintre noi există un inginer și un economist, care se ceartă permanent. De aceea, poate că ar fi indicat să le solicităm fiecăruia să renunțe la “specializare” și să mai lectureze și ceea ce nu-i place: inginerului - măcar cursul de Economie 101, economistului - manual de transport al agenților energetici. Și-apoi poate aruncă amândoi câte un ochi și pe Politica lui Aristotel.
Față de prima variantă de proiect de buget pe 2017 a fost majorată și contribuția statului la salarizarea personalului de cult, cu 13,5 milioane lei (+3,76%), de la 359,19 la 372,69 milioane lei. Comparativ cu execuția preliminată pe 2016, estimată la 352,5 milioane lei, asta înseamnă o creștere de 5,73%.
În proiectul de buget pe 2017 este prevăzută majorarea cu 5,63% a contribuției statului la salarizarea personalului de cult, la 359,19 milioane lei, precum și creșterea, semnificativ mai amplă, cu 56,5%, a contribuției bugetului de stat la salariile personalului neclerical, respectiv la 5,409 milioane lei. Va spori și sprijinul pentru așezămintele religioase românești din afara granițelor, cu 8,43%, la 13,5 milioane lei.
„Dacă politicienii vor să ajungă în iad, sarcina noastră este să-i ajutăm să realizeze acest lucru cât mai eficient cu putință“, obișnuia să spună cu cinism laureatul premiului Nobel pentru economie, George Stigler. Tehnocrații guvernului Cioloș, care ieri a împlinit șase luni de guvernare, par a fi transformat spusele lui Stigler într-un adevărat principiu de guvernare.
Menținerea stabilității macroeconomice ar trebui să fie obiectivul unui viitor guvern tehnocrat, spune guvernatorul Mugur Isărescu. Stabilitatea macro nu este, însă, un lucru de durată, dacă guvernul nu face ceva și pentru mediul de afaceri, precizează guvernatorul Băncii Naționale.
Există șanse mari pentru formarea unui guvern de tehnocrați, dar în condițiile unui mandat clar și limitat, care să cuprindă menținerea stabilității macro și a creșterii economice, alegeri corecte în 2016 și câteva măsuri pentru mediul de afaceri, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Un guvern tehnocrat condus de Dacian Cioloș, fostul comisar european pentru Agricultură, ar calma străzile și ar fi susținut de PSD, PNL și de președintele Klaus Iohannis, susțin analiștii ING Bank. Cel mai probabil, un astfel de Cabinet ar duce la reforme structurale și ar încheia un nou acord cu Fondul Monetar Internațional.