Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, care a liberalizat în 2016 prin ordonanță de urgență prețul de vânzare a gazelor de la producătorii interni către furnizori, spre nemulțumirea celor din urmă, spune acum, din postura de director adjunct al unuia dintre cei mai mari furnizori de gaze din România, că, totuși, ordonanța de liberalizare din 2016 nu a fost o greșeală și, în plus, că era de așteptat ca recenta plafonare a prețului prin OUG 114 să ducă la declanșarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene.
Piața din România nu este pregătită pentru liberalizarea de la 1 aprilie 2017, iar aceasta va duce la creșterea facturilor pentru populație, întrucât costurile de achiziție ale furnizorilor vor crește, declara, în februarie 2017, Eric Stab, directorul general al Engie România, unul dintre cei doi mari furnizori de pe segmentul casnic local, după ce Guvernul tehnocrat Cioloș eliminase prin OUG nr. 64/2016 prețul reglementat stabilit prin HG cu care producătorii vindeau furnizorilor, dar păstrase prețul final pentru populație practicat de furnizori sub controlul ANRE. După 2 ani, liberalizarea lui Cioloș a fost anulată, iar un fost ministru-cheie al acelui Guvern se află acum în aceeași tabără cu Stab, în postura de director general adjunct al celuilalt mare furnizor, E.ON România, fenomen numit al "ușii rotative" în jargon de specialitate.
Prin OUG nr. 114/2018, prețul de vânzare al gazelor de la producătorii interni către furnizori a fost plafonat la 68 lei/MWh până în primăvara lui 2022, într-o mișcare despre care chiar un consilier al ministrului Energiei din actualul Executiv spunea nu demult că "a fost solicitată de cei care câștigă din ea".
De altfel, în preambulul OUG 114, Guvernul afirmă că "în situația neadoptării acestor măsuri (în primul rând a plafonării prețului la producători – n.r.), există riscul ca furnizorii să acumuleze pierderi considerabile, care, pe de o parte, vor genera creșteri deosebit de importante ale prețului la consumatorii finali și, pe de altă parte, vor afecta puternic situația financiară a furnizorilor și capabilitatea lor de a asigura cantitățile de gaz necesare clienților lor, punând astfel în pericol continuitatea alimentarii cu gaze naturale".
"Nu, adoptarea OUG nr. 64/2016 nu a fost o greșeală", a declarat sec, răspunzând întrebării în acest sens a Profit.ro și fără să ofere alte detalii, Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș și, de luna trecută, director de Afaceri Publice, Reglementare, Comunicare și CSR al E.ON România. Declarația a fost făcută la Romanian International Gas Conference 2019, eveniment organizat de Energy Policy Group.
Liberalizarea de atunci a fost făcută sub spectrul procedurii de infringement declanșate de Comisia Europeană. Plafonarea de preț care ar trebui să intre în vigoare de luna viitoare se confruntă cu aceeași amenințare, după cum a anunțat recent Comisia.
"Era de așteptat (să fie declanșată procedura de infringement - n.r.), pentru că OUG încalcă tratatul de funcționare a UE, principiile de bază de piață internă. S-a declanșat prima etapă, primul pas a fost făcut. Îngrijorătoare este plafonarea prețului, alocarea de cantități și, de asemenea, Comisia consideră că ordonanța de urgență nu protejează consumatorul vulnerabil, așa cum este motivat în expunerea de motive", a admis Dragu, care în cadrul conferinței s-a aflat în panel chiar cu Eric Stab de la Engie, precum și cu Frank Neel, director Downstream Gas la OMV Petrom, venit în companie în urmă cu un an de la divizia britanică a Engie.
În decembrie 2018, imediat după anunțul măsurilor care au devenit OUG 114, Anca Dragu le caracteriza sintetic, inclusiv pe cele de plafonare a prețurilor din energie, ca fiind "o agresiune fiscală fără precedent la adresa sectorului privat", într-un text publicat pe site-ul Mișcării România Împreună a lui Dacian Cioloș, transformată ulterior în Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS).
Acum, furnizorii susțin că vor nu desființarea ca atare a plafonului luat în vizor și de Bruxelles, despre care totuși afirmă că nu poate fi o soluție pe termen lung, ci reinstaurarea unui calendar de majorare graduală a prețului de vânzare al gazelor de producție internă de la producători la furnizori, similar cu cel întrerupt în 2017 de ordonanța de liberalizare a Guvernului Cioloș. Ei mai spun că, în paralel, trebuie implementat conceptul de consumator vulnerabil, cu venituri sub un anumit prag, urmând ca doar această categorie de clienți casnici să beneficieze în viitor de subvenții la preț sub o formă sau alta, iar pentru restul prețul final de vânzare practicat de furnizori să fie liberalizat.
"Acum prețul este de 68 lei/MWh și va fi menținut până în 2022, dar dacă atunci prețul pieței va fi de 140 lei/MWh? Cum va putea fi suportată o astfel de creștere? Trebuie să facem, în acest interval de timp, trecerea de la prețul impus de stat la prețul de piață. Mă refer la mecanisme din trecut, la calendare cu creșteri treptate. Am putea să facem din nou acest lucru, pentru ca atunci când schema va fi finalizată, să ajungem la prețul pieței. La OUG 114 și la plafonarea prețului s-a ajuns pentru că, după trei creșteri de preț avizate de ANRE pentru consumatorii casnici în 2018, prețul a fost de 79 de lei/MWh. Însă în ultimul trimestru al anului, prețurile din piață erau între 115 și 125 lei. ANRE ar fi trebuit să crească prețul, cu 20%", a declarat șeful Engie România, Eric Stab.
Ideea a fost susținută și de Anca Dragu de la E.ON.
“Pe termen lung, vrem o piață unde prețul este liber, o piață funcțională, o piață lichidă, iar acest lucru nu se poate face mâine, ci pe un orizont de timp, cu calendare de liberalizare și cu anumite etape (...) Piața funcționează încă cu rigidități și cu prețuri reglementate la consumatorul final. Este normal să fie așa, în condițiile în care nu au fost reglementate încă mecanisme pentru protejarea consumatorului vulnerabil. Trebuie identificați și țintiți în mod înțelept acei consumatori care au nevoie de protecție financiară, trebuie identificate sursele de finanțare pentru această protecție și, în general, mecanismul trebuie să fie unul simplu și funcțional. În condițiile în care prețul final este același pentru toți consumatorii casnici, înseamnă că cei mai bogați sunt de fapt cei mai favorizați, pentru că au case mai mari, folosesc mai mult gaz pentru încălzire și ca atare beneficiază de o subvenție indirectă de la stat prin acest tarif general scăzut. Această componentă de protecție socială nu funcționează, ceea ce este un impediment pentru liberalizarea pieței de gaze. Liberalizarea pieței trebuie să vină la pachet cu protejarea vulnerabililor”, a spus ea.
Pe scurt: plafonul de preț de vânzare către furnizori ar fi fost impus producătorilor de gaze pentru că și furnizorilor li se impun prețuri reglementate pentru toți consumatorii casnici de către ANRE.
Guvernul a susținut la adoptarea OUG 114 că majorarea de 20 de ori, de la 0,1% la 2%, a taxei anuale percepute de ANRE din cifra de afaceri a companiilor din energie și gaze are ca scop tocmai sprijinirea consumatorilor vulnerabili, prin crearea astfel a sursei de finanțare a acestei protecții. "Dacă planurile Guvernului și ale coaliției de guvernare vor fi duse la bun sfârșit, această taxă de 2% va fi folosită în viitor pentru a ajuta consumatorul vulnerabil", declara, în decembrie 2018, consilierul de stat Darius Vâlcov, iar ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici adăuga că "În luna ianuarie, ANRE vine și propune o astfel de schemă de finanțare, sursele de finanțare, iată, există, astfel încât să fie un astfel de sprijin".
Între timp, însă, se discută tot mai des despre anularea acestei majorări a taxei, care ar duce, astfel, și la dispariția sursei preconizate de finanțare a sprijinului pentru consumatorii vulnerabili.
Inițial, în 2013, și încasările statului din impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze în urma dereglementării prețurilor ar fi trebuit folosite la subvenționarea consumatorilor vulnerabili, sfârșind în cele din urmă prin a fi "înghițite" în bugetul general consolidat.
Un mesaj important a fost transmis la conferință și de Viorel Toma, președintele Agenției Române pentru Protecția Mediului:
