Emiterea de acțiuni la purtător devine interzisă în România, după ce președintele Iohannis a semnat astăzi proiectul de lege care instituie această interdicție. Legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar deținătorii acestui tip de acțiuni vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a actului. Conform noii legi, tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli în urmă cu 2 ani.
De ce este important: Proiectul transpune în legislația națională cea de-a patra directivă europeană privind combaterea spălării banilor, care elimină acțiunile la purtător. Țara noastră a depășit însă cu mult termenul de transpunere a directivei în legislația națională, care trebuia implementată până la 26 iunie 2017. Profit.ro a relatat că României i-ar putea fi impuse, de către Curtea de Justiție a UE (CJUE), sancțiuni pecuniare chiar în perioada președinției, iar România ar fi astfel primul stat UE care primește aceste sancțiuni în baza Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare la finele anului 2009.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Context: În forma finală a proiectului, adoptată în octombrie anul trecut - după un vot reluat la decizia majorității de guvernământ -, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale fuseseră scutite de obligația declarării beneficiarilor reali ai activității acestora. Curtea Constituțională a admis sesizarea, la finele anului trecut, sesizarea PNL și USR în această privință, astfel încât Parlamentul a fost nevoit acum să elimine scutirea acordată nu doar organizațiilor minorităților naționale, ci tuturor asociațiilor și fundațiilor.
În Senat, opoziția, cât și UDMR au încercat din nou eliminarea din lege a prevederilor cu privire la asociații și fundații, dar parlamentarii puterii au respins amendamentele în acest sens, la solicitarea Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, potrivit căruia astfel de exigențe sunt impuse de directiva UE în domeniu. În cele din urmă, la Camera Deputaților proiectul a fost amendat astfel încât să nu mai fie impuse aceste reguli tuturor asociațiilor și fundațiilor.
În cele din urmă proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului, miercuri, 26 iunie 2019, chiar la doi după termenul limită de implementare.
Proiectul aprobat elimină din legislația națională acțiunile la purtător, singurele acțiuni permise fiind cele nominative, respectiv cu datele de identificare ale proprietarului.
Potrivit datelor oficiale, la finele anului 2017, erau înregistrate 483 de societăți emitente de acțiuni la purtător, din totalul de 9.187 de societăți pe acțiuni, adică aproximativ 5,62% din totalul societăților pe acțiuni. Totodată, 106 de societăți cu acțiuni la purtător, adică aproape 22% din totalul firmelor cu astfel de acțiuni, erau în procedură de faliment, dizolvare sau lichidare voluntară ori în întrerupere temporară a activității.
Situația actuală a firmelor cu acțiuni la purtător
În prezent, firmele pot emite, potrivit Legii societăților 31/1990, fie acțiuni nominative, fie acțiuni la purtător. În cazul acțiunilor nominative, numele proprietarului este înscris în documentul care atestă existența și felul acțiunii, în timp ce în cazul acțiunilor la purtător numele proprietarului nu este menționat, acesta fiind prezumat a fi cel care posedă acțiunea.
"Instituția acțiunii la purtător ridică, însă, tot mai accentuat, problema lipsei transparenței acționariatului, iar cunoașterea în orice moment a acționarilor este esențială în implementarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor, a luptei împotriva terorismului și finanțării acestuia, a prevenirii și combaterii evaziunii fiscale", potrivit Ministerului Finanțelor.
Directiva UE impune transparentizarea structurii capitalului social prin crearea unui registru centralizat al beneficiarilor reali și obligația statelor membre de a asigura cunoașterea, în orice moment, a acționarilor/asociaților. Totodată, legislația națională trebuie să prevadă pentru viitor obligația declarării beneficiarului real și în cazul asociațiilor și fundațiilor. De asemenea, trebuie să existe și o evidență centralizată a acestor beneficiari reali.
Schimbări față de legislația actuală
Acțiunile la purtător
Proiectul de lege, așa cum a fost elaborat și prezentat de ONPCSB, elimină posibilitatea societăților pe acțiuni de a emite acțiuni la purtător și acorda un termen de 18 luni de efectuare a conversiei acțiunilor la purtător în acțiuni nominative în cazul societăților pe acțiuni deja înmatriculate la Registrul Comerțului.
În cazul firmelor care nu vor realiza conversia acțiunilor la purtător va fi instituită sancțiunea dizolvării judiciare.
Deputații USR au propus în comisiile de specialitate o serie de amendamente astfel încât firmelor să le fie interzisă explicit emiterea de acțiuni o dată cu intrarea în vigoare a legii, iar deținătorii acetui tip de acțiuni să fie obligați să le predea la sediul societății în termen de 18 luni tot de la intrarea în vigoare a legii.
Tot la propunerea USR, comisiile au adoptat și prevederi mai clare privind dizolvarea societăților care nu respectă noile norme privind acțiunile.
Înființarea Registrului Beneficiarilor Reali (persoanele fizice ce controlează firme, asociații, fundații)
În prezent, informațiile privind identitatea asociaților societăților sunt înregistrate la Registrul Comerțului (societăți în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată), cele ale acționarilor societăților închise sunt înregistrate în registrele acționarilor sau la o societate de registru independentă, iar în cazul societăților tranzacționate pe o piață reglementată evidență se află la Depozitarul Central.
La nivel european este preconizat ca, la nivelul anului 2019, aceste registre naționale ale beneficiarilor reali să fie interconectate, permițând astfel o transparență îmbunătățită a circuitelor financiare, atât național, dar și transnațional.
"Având în vedere mecanismele actuale de evidență a structurii persoanelor juridice de drept privat în România și a altor construcții juridice (fiducii), proiectul propune că Registrul beneficiarilor reali să fie divizat, în funcție de modalitatea de înregistrare a acestor persoane juridice și de competențele instituționale în materia înregistrării, evidenței", potrivit MInisterului Justiției.
Potrivit Legii privind registrul comerțului, în acest registru sunt înregistrate, de către oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale, următoarele: societăți, societăți europene, societăți cooperative europene, organizații cooperatiste de credit, grupuri de interes economic și grupuri europene de interes economic cu sediul principal în România.
Proiectul propune înființarea Registrul beneficiarilor reali ai societăților care va include identitatea beneficiarilor reali ai categoriilor de entități mai sus enunțate. Prin excepție beneficiarii reali ai societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată sunt înregistrați în Registrul beneficiarilor reali ținut de Depozitarul Central.
Informațiile privind beneficiarul real sunt obținute de oficiul registrului comerțului pe baza unei declarații pe proprie răspundere autentică sau dată în fața funcționarului de la registrul comerțului. De asemenea, pentru a se asigura eficiența mecanismului de evidență a beneficiarilor reali, proiectul propune și un regim sancționator gradual pentru nerespectarea termenelor de depunere a declarațiilor (amendă contravențională, iar în caz de neconformare repetată dizolvare judiciară). Proiectul stabilește persoană responsabilă a face declarație, precum și momentul la care trebuie depusă.
În plus, cu privire la societățile deja înregistrate, proiectul propune un termen tranzitoriu (de trei luni) pentru depunerea declarației.
Și politicienii vor fi monitorizați mai strict de instituțiile financiare și nu numai
Deși senatorii eliminaseră în primă instanță astfel de prevederi anul trecut, deputații din comisiile de specialitate au reintrodus cerințele impuse în cazul persoanelor expuse politic.
În acest scop, formularea ”persoane expuse politic” a fost înlocuită cu ”persoane expuse public”, la propunerea coaliției de guvernământ, cu argumentul că în această categorie sunt menționați, conform directivei europene, și înalți magistrați. În rest, celelalte prevederi privind persoanele cu funcții politice înalte au fost păstrate așa cum au fost propuse ele inițial în proiect.
Conform proiectului, persoane expuse public sunt persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, iar prin funcţii publice importante se înţeleg:
a) şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari destat;
b) membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare;
c) membri ai organelor de conducere ale partidelor politice;
d) membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac;
e) membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale;
f) ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate;
g) membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor, cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale;
h) directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.
Nu este vorba însă de persoane care ocupă funcții intermediare sau inferioare celor menționate.
În cazul persoanelor expuse public, dar și al membrilor de familie sau persoanelor cunoscute ca asociați sau apropiați ai acestora, proiectul de lege instituie măsuri speciale de identificare, supraveghere și chiar raportare a tranzacțiilor financiare sau comerciale efectuate în numele lor.
Potrivit proiectului, entităţile raportoare, de la bănci până la notari, contabili sau avocați, trebuie să dețină proceduri de evaluare a riscurilor, pentru a stabili dacă un client sau beneficiarul real al unui client este o persoană expusă politic.
În categoria entităților raportatoare intră instituțiile financiare și de credit, administratorii de fonduri, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, contabili, notarii, avocații, executorii judecătorești, agenții imobiliari, asociații și fundații.
Aceste instituții trebuie să aplice, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, măsurile suplimentare în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, inclusiv în cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse politic sau cu clienți ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse politic, inclusiv pentru o perioadă de cel puţin 12 luni începând cu data de la care respectiva persoană nu mai ocupă o funcţie publică importantă.
Entităţile raportoare au obligaţia să examineze, contextul şi scopul tuturor tranzacţiilor complexe şi care au valori neobişnuit de mari sau al tuturor tipurilor neobişnuite de tranzacţii care nu au un scop economic, comercial sau legal evident.
Proiectul prevede ca în cazul tranzacţiilor ocazionale sau al relaţiilor de afaceri cu persoane expuse politic sau care au ca beneficiar real persoane expuse politic, entităţile raportoare, aplică, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, măsuri precum stabilirea sau continuarea relaţiilor de afaceri cu astfel de persoane, identificarea sursei averii şi sursei fondurilor implicate în relaţii de afaceri sau în tranzacţii cu astfel de persoane și efectuează în mod permanent o monitorizare sporită a respectivelor relaţii de afaceri.
Măsurile prevăzute urmează să fie aplicate inclusiv membrilor de familie sau persoanelor cunoscute ca fiind asociaţi apropiaţi ai persoanelor expuse politic. În termen de un an de la data la care persoana respectivă nu mai ocupă funcția publică, aceste măsuri de supraveghere vor înceta.
Proiectul de lege obligă băncile și alte instituții financiare să transmită Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) rapoarte cu remiteri de bani ce depășesc suma de 2.000 de euro.
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) este cel care a promovat proiectul de lege, care asigură transpunerea obligatorie în legislația internă a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.
Potrivit ONPCSB, persoana ordonator/ beneficiar al transferului nu are altă obligație decât aceea de furnizare a datelor de identitate, respectiv doar informațiile uzuale pe care orice cetățean le furnizează atunci când solicită, spre exemplu, un serviciu bancar sau un serviciu al unei alte instituții financiare.
ONPCSB arată că la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat încă din anul 2015 Regulamentul 2015/847, care instituie în sarcina prestatorilor de servicii de plată implicați în lanțul de transfer de fonduri obligația de Customer Due Diligence (CDD) – Identificarea Clientului, pentru fondurile transferate care depășesc suma de 1.000 euro sau echivalent (regulamentele UE având un caracter obligatoriu pentru toate statele membre).
Proiectul mai prevede prevede că entitatea raportatoare are obligația de a aplica măsurile standard de cunoaștere a clientelei la stabilirea unei relații de afaceri, la efectuarea tranzacțiilor ocazionale în valoare de cel puțin 15.000 euro, indiferent dacă e vorba de o singură operațiune sau mai multe care au legătură între ele, la efectuarea unui transfer de fonduri de peste 1.000 euro sau pentru tranzacțiile comerciale de bunuri ocazionale cu valori în numerar de cel puțin 15.000 euro.
Aul trecut senatorii au fost pe punctul de modifica legea astfel încât furnizorii de jocuri de noroc să nu mai fie obligați să declare sumele câștigate de jucători începând de la cel puțin 2.000 de euro, ci de la 10.000 de euro. După ce inițial au aprobat un amendament în acest sens, pentru raportul final al proiectului de lege au revenit la pragul de 2.000 de euro pentru raportarea obligatorie.
Un amendament al Mastercard prevede derogări pentru carduri preplătite
Proiectul include și un amendament propus de Mastercard, care nu fusese de fapt transpus din directivă și care permite derogarea de la prevederile cunoașterii clientelei pentru cardurile preplătite, în limita sumei de 150 euro lunar.
Pentru aceste carduri, deși sunt anonime și reîncărcabile, banii sunt depozitați în avans într-un cont reglementat.
Sesizările anonime privind tranzacții frauduloase adresate ONPCSB și altor instituții cu comptențe nu vor fi procesate, mai stabilește proiectul de lege.
Conform datelor oficiale, sistemul financiar-bancar procesează aproximativ 7.000 tranzacții suspecte pe an, din care doar circa 10% se transformă în sesizări adresate organelor investigative, iar din acestea sub 10% se transformă în dosare instrumentate.
