Rezultatele 1 - 21 din 21 pentru "indicator"

România a luat 6 avize formale în procesul de aderare la OCDE din 26 necesare. Un aviz de luat rămâne pe Sănătate, unde se vor evalua experiențele și rezultatele raportate de pacienții cu afecțiuni cronice. Această inițiativă va permite statului să înțeleagă mai bine experiențele pacienților români, a declarat Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), la Profit Health.forum Ediția a XIV-a.

Indicatorul percepției asupra economiei românești (ESI – economic sentiment indicator), calculat de Comisia Europeană, a continuat să scadă în septembrie, pe fondul unor date mai slabe înegistrate în majoritatea sectoarelor, cu excepția retailului.

Președintele Iohannis a promulgat vineri proiectul de lege privind indexarea anuală, cu rata medie a inflației din anul precedent, a indicatorului social de referință (ISR), în raport cu care sunt calculate toate prestațiile sociale, precum venitul minim garantat sau indemnizația de șomaj. Măsura se va aplica de anul viitor, deși valoarea ISR nu a mai fost actualizată în prezent de 13 ani și este de 500 lei.

Parlamentul, prin votul final al Camerei Deoutaților, a adoptat un proiect de lege privind indexarea anuală, cu rata medie a inflației din anul precedent, a indicatorului social de referință (ISR), în raport cu care sunt calculate toate prestațiile sociale, precum venitul minim garantat sau indemnizația de șomaj. Măsura se va aplica de anul viitor, deși valoarea ISR nu a mai fost actualizată în prezent de 13 ani și este de 500 lei.

Indicatorul de încredere în economia zonei euro calculat de Comisia Europeană a înregistrat, luna aceasta, o creștere puternică, depășind așteptările analiștilor și atingând cel mai mare nivel de la izbucnirea pandemiei.

Președintele Iohannis solicită Parlamentului reexminarea proiectului de lege, adoptat de fostul Legislativ în luna octombrie și inițiat de PSD, ALDE, Pro România, prin care Indicatorul social de referință (ISR) - luat în calcul pentru toate formele de asistență socială și nemajorat din 2008 - ar crește, eșalonat, în următorii 3 ani până la 1.200 lei, prima creștere urmând a fi pusă în practică de la 1 ianuarie 2021. Liberalii au atacat proiectul la Curtea Constituțională, pe motiv că nu ar respecta scopul inițial propus și că nu ar indica sursele de finanțare, dar Curtea le-a respins obiecțiile. Acum, șeful statului retrimite proiectul noului Parlament, constituit într-o nouă majoritate, subliniind că majorarea implică cheltuieli bugetare semnificative și poate conduce chiar la un derapaj fiscal.

Parlamentul a adoptat în urmă cu cîteva zile un proiect de lege, inițiat de de PSD, ALDE, Pro România, prin care Indicatorul social de referință (ISR) - luat în calcul pentru toate formele de asistență socială și nemajorat din 2008 - va crește, eșalonat, în următorii 3 ani până la 1.200 lei, prima creștere urmând a fi pusă în practică de la 1 ianuarie 2021. Liberalii au atacat însă proiectul la Curtea Constituțională, pe motiv că nu ar respecta scopul inițial propus și că nu ar indica surseșe de finanțare.

Indicatorul social de referință (ISR) - luat în calcul pentru toate formele de asistență socială și nemajorat din 2008 - urma să crească de la 500 lei la 1.200 lei, repectiv cu 140% față de valoarea actuală, conform unui proiect de lege inițiat de de PSD, ALDE, Pro România și adoptat deja de senatori. Camera Deputaților a votat marți forma finală a a proiectului, care prevede însă că majorarea va trebui efectuată treptat în următorii 3 ani, prima creștere urmând a fi pusă în practică de la 1 ianuarie 2021.

Indicatorul de încredere în economie calculat de Comisia Europeană a crescut ușor în septembrie și a ajuns la cel mai ridicat nivel de după luna martie. Sectorul serviciilor a înregistrat cea mai importantă revenire, în timp ce industria a venit cu o scădere ușoară. Sondajul în rândul populației n-a fost ținut nici în septembrie, pentru a cincea lună.

Indicatorul social de referință (ISR) - luat pentru toate formele de asistență socială și nemajorat din 2008 - urma să crească de la 500 lei la 1.200 lei, repectiv cu 140% față de valoarea actuală, conform unui proiect de lege inițiat de de PSD, ALDE, Pro România și adoptat deja de senatori. Acum, însă, deputații acelorași partide, care vor vota forma finală a a proiectului, au decis că majorarea va trebui efectuată treptat în următorii 3 ani.

Indicatorul social de referință (ISR), care este luat în calcul pentru indemnizația de șomaj și toate formele de asistență socială, ar urma să fie majorat de la 500 lei la 1.200 lei, reprezentând o creștere de 140% față de valoarea actuală. Aceasta nu a mai fost majorată de peste 10 ani, din 2008.

Economia britanică a consemnat cea mai abruptă scădere lunară din ultimii cel puțin 20 de ani în aprilie, indică un sondaj IHS Markit publicat joi.

Activitatea companiilor americane s-a contractat în februarie pentru prima oară începând cu 2013, în condițiile în care noul coronavirus cauzează întreruperi în lanțurile de aprovizionare, iar numărul comenzilor noi a scăzut, semn că cea mai mare economie a lumii a început să resimtă efectele epidemiei.

Un proiect de lege privind indexarea anuală, cu 100% din rata inflației, a indicatorului social de referință (ISR), în raport cu care este calculată atât indemnizația de șomaj, cât și alocația de stat pentru copii, a primit raport favorabil din partea comisiei de specialitate și urmează să primească votul final în Camera Deputaților. Valoarea ISR nu a mai fost actualizată de peste 10 ani.

Majorarea Indicatorului Social de Referință (ISR) nu poate fi realizată de Guvern în momentul actual, deoarece ar risca apariția ”unor dificultăți” în plata drepturilor șomerilor și altor persoane expuse sărăciei, arată un document oficial. ISR nu a mai fost modificat de peste 10 ani, deși Guvernul ar trebui să-l actualizeze anual în funcție de creșterile prețurilor. Executivul analizează însă majorarea alocației de stat pentru copii.

Majoritatea specialiștilor în investiții membri ai CFA România se așteaptă la deprecierea leului și la creșterea dobânzilor, potrivit sondajului realizat pentru stabilirea Indicatorului de Încredere Macroeconomică al organizației pe luna martie. În cea de-a treia lună a anului, Indicatorul a crescut cu 0,9 puncte până la valoarea de 47,6 puncte. A scăzut, însă, cu 9,2 puncte față de valoarea înregistrată în urmă cu un an.

Parlamentarii puterii și cei ai opoziției și-au unit forțele și susțin împreună indexarea anuală a indicatorului social de referință (ISR) cu 100% din rata inflației, ceea ce ar majora anual atât indemnizația de șomaj, cât și alocația de stat pentru copii, raportate la acest indicator. Valoarea ISR nu a mai fost actualizată de aproape 10 ani.

Peste 70% dintre participanții la ultimul indicator de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației, anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni și aproape toți se așteaptă la o majorare a ratelor de dobândă la leu atât pentru scadențele pe termen scurt (3 luni), cât și pentru cele pe termen mediu (5 ani) CFA România este asociația profesioniștilor în investiții din România, în mare parte deținători ai titlului Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute (USA), organizația având peste 180 de membri.

Solvabilitatea băncilor locale a scăzut cu jumătate de punct procentual în iunie față de mai, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României. Bancherii declarau în lunile anterioare că intrarea în vigoare a Legii privind darea în plată va crește necesarul de capital al băncilor. Executivii locali întorc însă acționarilor de două ori mai mulți bani decât anul trecut.

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a înregistrat valoarea de 56,1 puncte, în luna ianuarie 2016, cea mai mică din ultimele 12 luni, în scădere cu 13,7 puncte față de luna anterioară, scădere datorată în special din cauza componentei de anticipații.

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a înregistrat valoarea de 72,3 puncte, în luna noiembrie 2015, în creștere cu 3,3 puncte față de luna anterioară, pe fondul componentei de anticipații.