Înființarea de sisteme centralizate de încălzire în mediul rural și stimularea prin vouchere a instalării de panouri fotovoltaice pe clădirile rezidențiale ale persoanelor fizice din marile orașe sunt două dintre măsurile pe care Guvernul le va propune Comisiei Europene pentru a fi finanțate din fonduri UE prin programul REPower EU.
Cea de-a treia tranșă prin care Ministerul Dezvoltării sprijină autoritățile locale pentru încălzirea pe bază de păcură, cărbune și biomasă a fost repartizată către 11 localități, aceasta având o valoare de peste 17 milioane de lei.
Colterm, operatorul sistemului centralizat de termoficare din Timișoara controlat de Consiliul Local și aflat în insolvență, vrea să cumpere 5.000 de tone de plop, salcâm, tocătură de lemn și deșeuri de biomasă, cu putere calorică inferioară de referință de 2.500 kcal/kg, pentru a fi utilizate drept combustibil în producția de energie termică și electrică la termocentrala CET Sud din municipiu.
Potrivit datelor Transelectrica, în România funcționează centrale de producție de electricitate pe bază de biomasă cu putere instalată totală netă de circa 124 MW. Cea mai mare și mai importantă, singura dispecerizabilă, este cea pe biomasă lemnoasă a Bioenergy Suceava, firmă care a aparținut până în 2019 grupului austriac Holzindustrie Schweighofer și care asigură încălzirea centralizată în municipiul Suceava.
Interzicerea completă a producției de energie pe bază de biomasă forestieră în UE, atât în centrale mari comerciale, cât și în sobe individuale utilizate pentru încălzirea rezidențială, a fost discutată în cadrul dezbaterilor pe marginea proiectului noii Directive europene privind energia regenerabilă, parte a masivului pachet legislativ Fit-for-55 de decarbonare a economiei europene, însă a fost considerată în cele din urmă ca fiind o măsură prea radicală.
Producătorul de ulei vegetal și biodiesel Expur Slobozia, parte a concernului industrial francez Groupe Avril și care are în portofoliu și brandul "Untdelemn de la Bunica", a anunțat un proiect de construire a unei centrale de producție de energie electrică și termică care va folosi drept combustibil cojile de semințe de floarea soarelui.
Primăria comunei Telciu din județul Bistrița Năsăud, unul dintre cei mai mari proprietari de păduri din România, cu un portofoliu forestier în suprafață de circa 18.000 de hectare, vrea să construiască o centrală producătoare de energie electrică și termică în cogenerare pe bază de biomasă lemnoasă și de origine agricolă inclusiv cu fonduri UE, valoarea totală estimată a investiției, cu tot cu TVA, ridicându-se la aproape 32 milioane lei.
Programul de guvernare al PNL prevede acordarea de subvenții agricultorilor care livrează deșeuri vegetale și forestiere producătorilor de energie electrică și termică în cogenerare, în condițiile în care, în Uniunea Europeană, se discută tot mai intens despre excluderea biomasei forestiere de pe lista surselor de energie considerate regenerabile.
Procesul are relevanță transcontinentală. Principalul reclamant este un proprietar de păduri din Statele Unite, care reclamă faptul că subvenționarea de către UE a energiei pe biomasă lemnoasă a dus la creșterea importurilor europene de lemn din SUA și, deci, la intensificarea defrișărilor de păduri americane.
Avocații ambelor părți se luptă în jurul unei centrale de peste 27 milioane euro. La finalul anului 2016, Holzindustrie era lider detașat al industriei lemnului din România, cu afaceri de 433 milioane euro și un profit net de 42 milioane euro. Anul trecut, lanțurile de bricolaj Hornbach, Leroy Merlin și Brico Dépôt România au redus sau sistat aprovizionarea cu produse din lemn provenind de la Holzindustrie Schweighofer, compania fiind acuzată de unele ONG-uri de cumpărare de lemn tăiat ilegal din păduri.
Guvernul își propune să aducă electricitate și gaze în localitățile care nu dispun de aceste utilități, investițiile în noi rețele de distribuție urmând să fie sprijinite din impozitul instituit de Guvernul Ponta în 2013 pe veniturile încasate de companiile de transport și distribuție, așa-numitul impozit pe monopolul natural.
Ritmul de creștere al producției de electricitate în România s-a redus de aproape 20 de ori în 2015 în comparație cu anul precedent, puterea instalată în Sistemul Energetic Central (SEN) majorându-se cu doar 45 MW, față de 797 MW în 2014.