Programul de guvernare al PNL prevede acordarea de subvenții agricultorilor care livrează deșeuri vegetale și forestiere producătorilor de energie electrică și termică în cogenerare, în condițiile în care, în Uniunea Europeană, se discută tot mai intens despre excluderea biomasei forestiere de pe lista surselor de energie considerate regenerabile.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare.
Astfel, documentul citat stipulează, la capitolul Agricultură și Dezvoltare Rurală, "acordarea de subvenții către producătorii agricoli care se integrează în economia circulară prin livrarea de deșeuri vegetale/forestiere către fabricile de producție energie în cogenerare, acestea fiind susținute la rândul lor prin pilonul II (este vorba de pilonul 2 al Politicii Agricole Comune a UE, care constă în politica de dezvoltare rurală – n.r.)".
După cum a relatat Profit.ro, în primăvara acestui an, reclamanți din 6 țări, printre care și România, sprijiniți de trei organizații internaționale de protecția mediului și reprezentați de trei case de avocatură londoneze, au chemat în judecată UE la Curtea Europeană de Justiție din Luxemburg, solicitând excluderea biomasei forestiere de pe lista surselor de energie considerate regenerabile de către legislația comunitară și luate astfel în calcul pentru ținta UE privind ponderea regenerabilelor în totalul producției de energie, stabilită la 32% până în 2030.
"Tratarea biomasei ca fiind neutră din punct de vedere al carbonului este contrară descoperirilor științifice, care arată că arderea lemnului pentru a produce energie emite în mod normal de 1,5 ori mai mult dioxid de carbon (CO2) decât cărbunele și de trei ori mai mult decât gazele naturale", arată reclamanții.
În România, centralele producătoare de energie din biomasă beneficiază de subvenții pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de toți consumatorii de energie, primind câte 3 certificate verzi pentru fiecare MWh produs și livrat, cu valoare minimă de tranzacționare de aproape 30 euro în 2019. Datele Transelectrica arată că, la finalul anului trecut, centralele pe biomasă aveau o pondere de aproape 3% în totalul puterii instalate brute în unitățile de producție de energie din țară.
Printre deținătorii de centrale pe biomasă lemnoasă din România se numără Egger Romania, A6 Impex, Rig Biomass, Saucolemn sau Sortilemn. Potrivit Transelectrica, singura centrală pe biomasă dispecerizabilă în cadrul sistemului energetic național este cea în cogenerare operată la Suceava de firma Bioenergy Suceava, care, la parametri optimi de funcționare, produce circa 167.000 MWh de energie electrică pe an, plus aproximativ 270.000 Gcal de energie termică, livrată în sistemul centralizat de termoficare din municipiu.
