Guvernul a decis prin ordonanță de urgență scutirea producătorilor de energie electrică pe bază de biomasă de impozitul de 80% pe venitul suplimentar rezultat din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice și prețul de 450 lei/MWh, impus centralelor de energie nefosilă pentru perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022, în care se aplică plafonarea prețurilor și compensarea facturilor la energie și gaze.
Scutirea este acordată începând cu veniturile suplimentare realizate după 1 ianuarie 2022, potrivit actului normativ.
Producătorii de energie din surse fosile, inclusiv în cogenerare, au fost scutiți de la bun început de impozit. Astfel, după scutirea și a centralelor pe biomasă, rămân să plătească Hidroelectrica, Nuclearelectrica și operatorii de parcuri eoliene și fotovoltaice.
Deocamdată, însă, bugetul de stat nu a încasat niciun leu din această supraimpozitare. De-abia după jumătatea lunii ianuarie, ANAF a elaborat un proiect de ordin de aprobare a normelor de aplicare a impozitului suplimentar.
Însă acum, prin aceeași OUG, Guvernul a abrogat prevederea din legislația primară potrivit căreia "Modul de aplicare a impozitului (…) se stabilește prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (…)". În schimb, ministrul Energiei este cel care va decide, prin ordin, metodologia de calcul al prețului lunar de vânzare a energiei și de determinare a impozitului suplimentar, în vreme ce Fiscul rămâne cu stabilirea modelului și conținutului declarației de impozitare care va trebui depusă de producători.
Potrivit datelor Transelectrica, în România funcționează centrale de producție de electricitate pe bază de biomasă cu putere instalată totală netă de circa 124 MW. Cea mai mare și mai importantă, singura dispecerizabilă, este cea pe biomasă lemnoasă a Bioenergy Suceava, firmă care a aparținut până în 2019 grupului austriac Holzindustrie Schweighofer și care asigură încălzirea centralizată în municipiul Suceava. Centrala are putere instalată netă de 27 MW, iar compania operatoare este controlată în prezent de RZ Rumanien Beteiligungs GmbH, tot din Austria, care a fost proiectantul general al unității de generare.
Alți producători locali de energie pe biomasă sunt HS Timber Productions, fostul Holzindustrie Schweighofer, care a anunțat recent reduceri semnificative de activitate la fabricile de procesare a lemnului din România (21,2 MW în 3 centrale, una la Rădăuți și două la Sebeș), Bio Electrica Transilvania a Cascade Empire Immobilien GmbH din Austria, care deține două centrale, la Reci în Covasna (15 MW) și Rădăuți, Suceava (5 MW), Egger România a companiei austriece omonime (14,5 MW), A6 Impex SRL din Dej a omului de afaceri Ștefan Vuza (9,73 MW) sau Iridex Group a lui Corneliu Pascu, care are la Chiajna o centrală de 3,6 MW care funcționează cu gaz din fermentarea deșeurilor.
Pe circuitul parlamentar se află în prezent un proiect de lege susținut de AUR care prevede scăderea costurilor achizițiilor de energie din baza de impunere a impozitului suplimentar și scutirea de impozitare a producătorilor care au practicat prețuri de sub 450 lei/MWh în perioada iunie-octombrie 2021.
